
Alina Corbu exprimă îngrijorare cu privire la riscul transformării judecătorilor în „dușmani ai poporului”.
„Din perspectiva unui conducător al instanței supreme și judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casație și Justiție, care devine, de mâine, un simplu cetățean, este imperativ să semnalăm pericolul enorm pentru democrația noastră, reprezentat de transformarea mediatică a judecătorilor în „dușmani ai poporului”. Indiferent de gradul de emoție al dezbaterilor din aceste zile, rugămintea acestui președinte al Înaltei Curți către cetățenii României este să se informeze cât mai complet și să ia în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajați în sectorul public sau privat, cu responsabilități de conducere sau de execuție, bogați sau săraci, judecătorul constituie ultima linie de apărare atunci când drepturile noastre sunt încălcate. O justiție independentă, eficientă și puternică este în mod evident vitală pentru interesele naționale ale României. Tocmai de aceea, pentru toți factorii responsabili, dezbaterea publică referitoare la aceste aspecte trebuie abordată pragmatic, fundamentat și rațional”, se arată în comunicat.
Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, primele decrete privind pensionarea unor magistrați, inclusiv decretul privind pensionarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, și a lui Lucian Onea, din cadrul DNA Ploiești.
Mandatul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție al judecătorului Corina-Alina Corbu se încheie la 1 august 2025.
Modificări în reglementarea pensiilor magistraților
Guvernul a publicat proiectul de modificare a legislației privind pensiile magistraților, care introduce modificări semnificative în sistemul de pensionare din justiție.
Principalele modificări includ ridicarea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul.
Totodată, vechimea totală în muncă necesară pentru pensionare crește la 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani trebuie să fie în funcții de magistrat.
Pentru magistrații care optează pentru pensionare anticipată, penalitățile se dublează, de la 1% la 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea totală de 25 de ani în magistratură.
Plafonul pensiei nete scade de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Tranziția către noile prevederi va fi graduală – magistrații în funcție vor putea solicita pensionarea începând cu septembrie 2025, la vârsta de 47 de ani și 8 luni, vârsta crescând cu 4 ani anual până la atingerea vârstei de 65 de ani.














