Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la 7 ani și 4 luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită, în timp ce Mircea Ionuț Costea executa o pedeapsă de 6 ani pentru complicitate la aceeași infracțiune, într-un dosar legat de o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky pentru reabilitarea liniei ferate București – Constanța.
Decizia a fost emisă de un complet format din judecătorii Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unei căi extraordinare de atac – recursul în casație.
„Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate ca urmare a expirării termenului de prescripție a răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul că legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție. În același timp, se clarifică faptul că modificările procedural-administrative nu compromit răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale existente. Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și când rezultatele pot fi considerate nepopulare. Este esențial de menționat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor respective, obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, asigurând interesul public în repararea prejudiciilor. În aceste cazuri s-au dispus următoarele: Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea trebuie să plătească sumele de 3.990.248 lei și 65.000 euro, prejudiciu stabilit în sarcina lui Sebastian Vlădescu, și confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat; sumele de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro, prejudiciu stabilit în sarcina lui Mircea Ionuț Costea. De asemenea, au fost menținute măsurile asiguratorii instituite până la concurența sumelor confiscate, rezultând un total de 7.111.577 lei și 4.161.900 euro în măsuri civile,” a declarat purtătorul de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar.
Sebastian Vlădescu se află în detenție din luna mai 2023, în timp ce cumnatul lui Mircea Geoană a petrecut doar patru luni în închisoare. El a părăsit țara înainte de pronunțarea deciziei, fiind reținut și adus în România din Turcia, în iunie.
În cazul cererii de recurs în casație, fostul ministru al Finanțelor a susținut că infracțiunea pentru care a fost condamnat (luare de mită) s-a prescris. În această situație s-a aplicat o decizie adoptată în ianuarie de un complet al ICCJ, din care a făcut parte și Lia Savonea, conform căreia, în cazul infracțiunii de luare de mită, termenul de prescripție se calculează de la data la care a fost pretinsă mita, și nu de la data primirii efective a sumelor sau a ultimei tranșe.
De asemenea, Vlădescu a beneficiat de o hotărâre a Curții Constituționale, emisă în februarie, care a stabilit că această metodă de calcul a termenului de prescripție poate fi invocată și de persoanele care au o decizie definitivă de condamnare.
Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, fost funcționar la Ministerul Finanțelor și fost director la Eximbank, au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019, alături de fostul deputat Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Cei doi din urmă au fost achitați de instanță.
Într-un dosar separat, a fost judecat omul de afaceri Josef Hornegger, reprezentant al consorțiului de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka, care a recunoscut că a oferit mită unui număr de oficiali români, inclusiv lui Sebastian Vlădescu.
Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA și a fost condamnat de Tribunalul București la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind obligat să plătească suma de 1,1 milioane de euro.
Potrivit DNA, dosarul vizează infracțiuni de corupție derulate între 2005 și 2017, în cadrul cărora o companie străină a efectuat plăți de aproximativ 20 de milioane de euro, sub formă de comisioane, către oficiali români, legate de derularea și executarea unor contracte de reabilitare a liniilor ferate.
Astfel, în 2005, în contextul licitației pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei externe au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea și o persoană apropiată de conducerea CNCFR, Mihaela Mititelu, să le plătească eșalonat, pe durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimb, oficialii români au promis că vor interveni pentru a asigura finanțarea suplimentară și pentru plata la timp a facturilor emise.
Pentru transferul acestor fonduri, a fost creat un circuit fictiv, prin care sumele au fost direcționate către inculpați.
„O verigă importantă a fost încheierea unui contract de consultanță cu o firmă de avocatură, care a plătit între 2006 și 2011 suma totală de 39.363.071 lei, fără a presta efectiv servicii. Ulterior, au fost încheiate mai multe contracte fictive între firma de avocatură sau societăți offshore asociate și alte societăți controlate de inculpați, astfel sumele de bani ajungând la aceștia. În acest mod, Sebastian Vlădescu a primit un milion de euro, Mircea Ionuț Costea a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar o persoană apropiată conducerea CNCFR a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro. În 2009, în contextul schimbării guvernului și al crizei economice, reprezentanții companiei externe au convenit asupra plății unui comision de 10% din sumele încasate de la stat către Vlădescu (din nou ministru de Finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu,” explica DNA.
Pentru realizarea transferului, a fost creat un nou circuit fictiv, prin care compania străină a transferat 11.781.842 euro către două societăți offshore controlate de un cetățean român, cu domiciliul în străinătate, iar apoi fondurile au fost transferate succesiv către alte societăți offshore, pe cinci niveluri, pentru dificultate în urmărirea traseului banilor.
În ultimul pas, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și înmânați acestora. Conform procurorilor, astfel, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro.
De asemenea, directorul companiei străine, Josef Hornegger, a primit suma de 1.100.000 euro.