O acțiune amplă, coordonată de DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, a descoperit o vastă rețea de criminalitate informatică și spălare de capital.
Pe 24 iunie 2025, autoritățile române au desfășurat 42 de percheziții domiciliare în județele Satu Mare, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Maramureș și Brăila, într-un dosar penal cu un prejudiciu estimat la 3,5 milioane de lei. În paralel, cu sprijinul autorităților maghiare, au avut loc două percheziții pe teritoriul Ungariei, demonstrând că activitatea rețelei depășea hotarele României.
Investigația este condusă de procurorii DIICOT împreună cu polițiștii de la Serviciul de Combatere a Criminalității Economice din cadrul IPJ Satu Mare. Scopul acțiunii: desființarea unui grup infracțional organizat care, în cursul anului 2024, ar fi obținut sume importante prin fraudă informatică cu carduri bancare, falsuri și spălare de capital.
Ancheta a scos la iveală o metodă de acțiune sofisticată. Grupul, inițial format din șapte persoane în județul Satu Mare, s-a extins ulterior cu alți membri din alte județe, specializându-se în obținerea frauduloasă de terminale POS, folosite apoi pentru tranzacții fictive cu carduri bancare compromise, emise de instituții financiare din SUA, China, Thailanda, Singapore sau Georgia.
Aceste carduri, fie erau clonate, fie aveau datele furate, fiind conectate la conturi bancare reale deschise în străinătate. Tranzacțiile inițial aveau aspect comercial, dar erau generate în cadrul unor scheme fictive, cu scopul exclusiv de a sustrage fonduri.
Pentru a maximiza eficiența și a ascunde originea fondurilor, rețeaua a recrutat administratori de firme românești cu terminale POS, implicându-i în schema infracțională. După efectuarea tranzacțiilor, banii erau spălați prin retrageri în numerar, transferuri bancare succesive și implicarea unor intermediari, făcând dificilă identificarea sursei ilegale a capitalului.
Acțiunile ilegale au avut loc în anul trecut, vizând inducerea în eroare a mai multor bănci, pentru profit rapid și greu de urmărit. Structura infracțională era bine organizată, acționând coordonat și utilizând instrumente informatice avansate, documente false și strategii de manipulare financiară.
Ce riscă cei implicați și care sunt următoarele etape ale anchetei
Persoanele vizate de anchetă sunt investigate pentru o serie de infracțiuni grave, printre care:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- operațiuni financiare frauduloase,
- acceptarea operațiunilor financiare ilegale,
- fals în acte oficiale și uz de fals,
- spălare de capital,
- acces ilegal la un sistem informatic,
- înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Toate aceste infracțiuni sunt pedepsite sever, conform Codului Penal și Legii 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor.
În prezent, audierile au loc la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, anchetatorii urmărindu-și clarificarea rolurilor fiecărui implicat și recuperarea părții din prejudiciu.
Este important să se menționeze că, conform legii, toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile procesuale. Această etapă a anchetei este preliminară și nu indică neapărat vinovăție. În funcție de evoluția probelor, dosarul ar putea fi extins și în alte județe sau țări.
O rețea bine structurată, o avertizare pentru sistemul bancar
Acțiunea de pe 24 iunie nu doar că reprezintă o lovitură importantă împotriva criminalității organizate, dar este și un semnal de alarmă pentru bănci, companii și utilizatori individuali. Tehnologia, care facilitează tranzacțiile financiare, devine, din nefericire, o armă periculoasă pentru rețelele infracționale.
Colaborarea autorităților din România cu cele din Ungaria demonstrează că frauda informatică nu mai are granițe, iar grupurile infracționale sunt din ce în ce mai sofisticate. Utilizarea identităților false, a conturilor bancare în afara țării, precum și metodele de spălare a capitalului, necesită un răspuns din ce în ce mai rapid și adaptabil din partea autorităților.
Implicarea companiilor românești, fie din intenție, fie din neglijență, evidențiază necesitatea urgentă a educației financiare și conștientizării riscurilor. Orice administrator de firmă care are un terminal POS trebuie să fie vigilent și să nu permită utilizarea echipamentelor sale pentru operațiuni suspecte.
Operațiunea din 24 iunie, cu sprijinul brigadelor de combatere a criminalității organizate, jandarmi și structuri de poliție economică, ar putea fi doar începutul unei investigații mai ample, care să releve dimensiunea reală a rețelei și a prejudiciilor acumulate în ultimii ani.