**Cercetări recente au relevat detalii despre furtunile și fulgerele de pe Jupiter, utilizând date obținute de sonda spațială Juno și telescopul Hubble, cu implicarea comunității de cercetare civică.**
Cum au fost măsurate furtunile de pe Jupiter
În 2021 și 2022, o perioadă mai calmă a atmosferei de pe banda nord equatorială a planetelor a permis observații mai precise asupra furtunilor izolate. Sonda Juno, aflată în orbită de la începutul anului 2016, a utilizat radiometrul său cu microunde pentru detectarea impulsurilor radio generate de fulgere.
În patru treceri peste furtuni, Juno a înregistrat până la 613 impulsuri radio, cu frecvențe ce variază de la de trei ori pe secundă până la peste 200 de impulsuri într-o singură trecere. În total, echipa a analizat 613 explozii radio și a descoperit că acestea pot avea o putere de cel puțin 100 de ori mai mare decât semnalele emise de fulgere pe Pământ.
Aceste impulsuri extrem de violente pot fi chiar mai puternice, cu unele măsurători indicând valori de peste această limită, în funcție de modul în care se compară emisii radio. Numele de “superfurtună stealth” a fost atribuit unei furtuni izolate, vizual aproape insesizabile, dar extrem de activă electric.
De ce sunt fulgerele de pe Jupiter atât de violente
Mecanismele exacte încă nu sunt complet elucidate, dar cercetătorii identifică câțiva factori-cheie. Diferența majoră între atmosfera de pe Jupiter și cea terestră constă în compoziție și în înălțimile furtunilor.
Platoul atmosferic jovian este dominat de hidrogen, în contrast cu azotul predominant pe Pământ. Acest aranjament necesită mai multă energie pentru ca masele de gaz să urce, iar odată ajunse sus, condițiile pentru descărcare electrică sunt mai favorabile unor explozii intense.
De asemenea, furtunile de pe Jupiter sunt mai extinse și mai înalte decât cele terestre, ceea ce implică distanțe mai mari pentru separarea sarcinilor electrice. Aceasta permite acumularea și eliberarea unor cantități mai mari de energie, contribuind la intensitatea fulgerelor.
Michael Wong, cercetător la UC Berkeley, subliniază că diferența ar putea veni din natura atmosferelor bogate în hidrogen, înălțimea mare a furtunilor sau combinația acestor factori.
Meteorologia planetară a jovianului este extrem de robustă, fiind găzduită de unele dintre cele mai mari și mai durabile sisteme de vreme din Sistemul Solar, precum Marea Pată Roșie, cu o lățime de peste 10.000 mile și vânturi ce depășesc 200 mph.
Deși studiul nu vizează direct această furtună, rezultatele confirmă că atmosfera de pe Jupiter funcționează la o scară în mod evident mai mare decât cea terestră, implicând fenomene intense pe o scară colosală.
Implicații pentru înțelegerea fulgerelor de pe Pământ
Cercetările asupra Jupiterului pot contribui la explicarea mecanismelor fenomenelelor electrice din atmosfera Terrei. În condițiile de pe planetă noastră, sunt înregistrate sute de milioane de fulgere anual, însă natura acestor descărcări rămâne incomplet înțeleasă.
Studii recente au descris fenomene luminoase tranzitorii aparute la altitudini mari, iar Jupiter, ca laborator natural, oferă o perspectivă diferită asupra acestor mecanisme. Măsurătorile de pe Jupiter arată că fulgerul nu este un eveniment uniform: distribuția puterii variază considerabil, de la fulgere relativ modeste la explozii extreme.
Această diversitate sugerează că meteorologia electrică a planetei este mai complexă și mai dinamică decât se credea anterior. Noile date schimbă percepția despre fenomenul fulgerului și despre variațiile de intensitate ale acestora, fiind considerate o parte importantă a climatologiei planetare.
Decontul observațiilor combină datele sondelor spațiale cu imaginile telescopice și monitorizarea de către astronomi amatori, pentru a construi o imagine mai clară a frecvenței și a severității acestor explozii electrice pe Jupiter.
Implicații și concluzii
Studiile confirmă că Jupiter produce descărcări electrice extrem de violente, mult în afara limitelor observate pe Pământ. Distanța mari și amploarea furtunilor contribuie la intensitatea acestor fenomene, pe măsură ce planetă devine un laborator natural pentru înțelegerea mecanismelor de generare a fulgerelor.
Faptul că aceste fenomene pot fi măsurate de la sute de milioane de kilometri distanță demonstrează progresul tehnologic și importanța combinației cercetării trimise pe orbita planetei și observațiilor telescopice de pe Terra.
Datele obținute contribuie la dezvoltarea unei climatologii electrice mai exacte a Jupiterului și pot avea implicații pentru teoriile despre formarea și evoluția furtunilor în condiții radical diferite de cele terestre.
Între timp, știința avansează către o înțelegere mai detaliată a fenomenelor electrice atmosferice, confirmând că dacă pe Pământ fulgerul poate fi considerat o demonstrație de forță, Jupiter îl înnobilează cu o dimensiune imensă și o frecvență de neegalat în Sistemul Solar.