În Republica Moldova a fost lansat recent serialul polițist „Plaha”, inspirat din viața lui Vladimir Plahotniuc, cu numeroase scene și personaje ficționale, după cum recunosc creatorii. Lansarea, înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, este văzută ca un act potențial de influențare electorală pentru PAS, dar și o ocazie pentru moldovenii să-și amintească de perioada guvernării mafiot-corupte. Un episod particular alimentează speculațiile despre o posibilă protecție acordată, de către România, unuia dintre cei mai periculoși oligarhi ai Republicii Moldova.
Un consilier prezidențial din România se deplasează în Republica Moldova pentru a identifica un om de afaceri capabil să extindă o corporație românească „Petroil”.
Funcționarul român se cazează la hotelul omului de afaceri moldovean „Plaha”, savurează vinuri pregiate alături de acesta, apoi este surprins într-o întâlnire nocturnă cu două femei de companie. A doua zi, „Plaha” îi prezintă o înregistrare video a escapadei sale, argumentând că el reprezintă soluția ideală pentru gestionarea afacerilor „Petroil” în Republica Moldova.
Acesta este unul dintre episoadele serialului de ficțiune „Plaha”, inspirat din evenimente reale, susțin creatorii. Serialul, disponibil pe platforme online, este regizat de Igor Cobileanski și are actori români și moldoveni de calibru. Rolul principal al lui Vladimir Plaha este interpretat de Iulian Postelnicu, un apreciat actor român.
Potrivit presei din Republica Moldova, serialul a implicat un buget de 1,5 milioane de euro, fiind produs de două companii de producție în colaborare cu Jurnal TV. Scenele au fost filmate în Republica Moldova, România și Statele Unite. Totodată, guvernul moldovenesc a alocat 2,5 milioane de lei din fonduri publice pentru difuzarea acestuia.
Este evident că „Plaha” se inspiră din viața lui Vladimir Plahotniuc, fost oligarh ce a controlat o perioadă vastă a statului moldovenesc. Acuzat de multiple infracțiuni, inclusiv de scoaterea din țară a unui miliard de dolari, el a fost prins în Grecia și urmează extradarea.
Pentru moldoveni, este ușor să recunoască în serial personaje din istoria recentă, după prăbușirea URSS: fostul președinte comunist Voronin, actual candidat la alegeri, unionistul Iurie Roșca, condamnat pentru trafic de influență, și alte figuri din lumea interlopă și politică.
Fără a dezvălui detalii, serialul prezintă modalitățile prin care Republica Moldova a fost controlată de criminalitate organizată și de politicieni corupți, după obținerea independenței. Arestări fabricate, trafic de persoane, privatizări frauduloase a bunurilor statului și elită politică implicată. Cei care se opuneau sistemului erau eliminați. O jurnalistă încearcă să scoată la lumină adevărul despre una dintre cele mai importante figuri din Republica Moldova.
În contextul relațiilor bilaterale cu România, numele lui Plahotniuc a fost frecvent asociat cu suspecții implicați în infracțiuni. Au existat acuzații de îngăduință din partea României pentru activitatea sa. De aceea, scena fictivă cu oficialul român și femeile de companie nu mai pare atât de ieșită din comun.
În 2009, un incident diplomatic a zguduit relațiile romano-moldovenești, când un consul român a fost forțat să demisioneze după ce a fost surprins într-o situație compromițătoare.
Criticat pentru difuzarea sincronizată cu alegerile
Una dintre criticile aduse serialului este lansarea sincronizată cu alegerile, pentru a denigra candidații PAS. Pentru moldoveni, identificarea personajelor ficționale cu cele reale este facilă: Plaha – Plahotniuc, Roșu – Roșca, Cioroian – Voronin sau Petroil – Petrom.
„Fiecare cetățean ar trebui să urmărească serialul „Plaha” pentru a-și aminti cum arăta Moldova în urmă cu 5, 10 sau 20 de ani. (…) Nu trebuie să încercăm ascunderea problemelor. Cred că momentul lansării este perfect, având în vedere alegerile din zilele următoare. Cetățenii trebuie să știe pentru cine votează. Serialul „Plaha” oferă o imagine clară”, a declarat Andrei Spânu, fost ministru.
După vizionarea primelor episoade, m-a frapat asemănarea cu discursul vicepreședintei Consiliului Audiovizualului din Chișinău, Aneta Gonța, despre propaganda Kremlinului prin filme rusești, într-un context de interzicere a diverselor posturi de televiziune. De ce nu se urmăresc televiziunile românești? „Conținutul nu este de aceeași calitate”, a răspuns direct Aneta Gonța.
Serialul „Plaha” ar putea fi acel „conținut de calitate” menționat.
Având în vedere familiaritatea cu situațiile descrise, succesul serialului pare evident.