George Friedrich (în dreapta sus), actualul șef al Casei de Hohenzollern, surprins în 2017 la funeraliile regelui Mihai, alături de alți membri ai familiilor regale europene. FOTO: Albert Nieboer / DPA / Profimedia
Mii de bunuri culturale ale fostei familii imperiale germane Hohenzollern vor rămâne permanent în muzee din Berlin și Brandenburg, a anunțat luni noul ministru al Culturii, Wolfram Weimer, citat de DPA.
Weimer a declarat că, după un conflict îndelungat, ce a durat peste un secol, urmașii ultimului împărat german au ajuns la un acord important cu guvernul federal, precum și cu autoritățile din Berlin și Brandenburg.
„Acest acord este o victorie incontestabilă pentru Germania, ca destinație culturală, și pentru iubitorii de artă”, a spus Weimer la Berlin.
„De o sută de ani s-a menținut incertitudinea referitoare la obiecte esențiale pentru istoria artei și colecțiilor prusace, și prin urmare a istoriei Germaniei”, a adăugat el.
Printre aceste bunuri se numără un portret al electorului Joachim I de Brandenburg, pictat de Lucas Cranach cel Bătrân, și o veselă pentru palatul din Wroclaw, achiziționată de împăratul Frederic al II-lea în 1750.
Potrivit publicației Tagesspiegel, acordul vizează în total 27.000 de obiecte. Dreptul de proprietate asupra acestora a fost disputat încă din 1926.
Cum au ajuns bunurile familiei imperiale Hohenzollern în posesia statului german
După proclamarea Republicii de la Weimar și abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea, monarhia a încetat să mai existe în Germania, în 1918. Bunurile familiei Hohenzollern au fost preluate.
În 1926, a fost semnat un acord între Prusia și familia Hohenzollern care clarifica proprietatea bunurilor. Cu toate acestea, incertitudinea asupra dreptului de proprietate și cererile de restituire au persistat timp de zeci de ani.
Casa Hohenzollern, condusă în prezent de Georg Friedrich, prinț al Prusiei, stră-strănepotul ultimului împărat german, Wilhelm al II-lea, a formulat pretenții referitoare la mii de opere de artă aflate în prezent în muzee.
Prințul a negociat cu autoritățile federale și locale din 2014, solicitând restituirea a mii de opere de artă și despăgubiri pentru palatele și proprietățile confiscate. Procese îndelungate au blocat negocierile, dar în 2023 litigiile au fost rezolvate, deschizând calea unor noi negocieri în toamna lui 2024.
Obiectele vor rămâne în locațiile actuale, printre care Fundația Palatelor și Grădinilor Prusace din Berlin-Brandenburg (SPSG), Fundația Patrimoniului Cultural Prusac (SPK) și Muzeul German de Istorie (DHM) din Berlin. Publicul va avea acces la operele de artă.
Separarea Casei Regale a României de dinastia Hohenzollern
În 2011, fostul rege Mihai I al României a anunțat renunțarea la legăturile dinastice cu Casa Princiară de Hohenzollern. Începând cu data de 10 mai a acelui an, Casa Regală a României a renunțat la numele „Hohenzollern-Sigmaringen”, adoptând numele „Casa Regală a României”.
Din acel moment, niciun membru al Casei Regale a României nu a mai purtat sau folosit vreun titlu conferit de Casa Princiară de Hohenzollern.
Decizia a fost luată „conform dorințelor regretatului nostru bunici, Majestatea Sa Regele Ferdinand, de a conferi un caracter național și independent Dinastiei și Casei Noastre Regale” și
„urmând datoria mea față de istorie și față de urmașii și succesorii mei”, a precizat regele Mihai într-un comunicat publicat la acel moment.
Regii României, prinți Hohenzollern, au fost: Carol I (principe 1866–1881, rege 1881–1914); Ferdinand I (1914–1927); Mihai I (1927–1930 și 1940–1947) și Carol al II-lea (1930–1940).