Giulgiul de la Torino, obiectul despre care se crede că ar fi fost înfășurat trupul lui Iisus Hristos după moarte, continuă să ridice controverse. Recent, analiza ADN a pânzei a relevat originea suspectată, susținând că ar fi fost creat în India. În plus, cercetările au identificat contaminări cu ADN provenind din Lumea Nouă, ceea ce a alimentat discuțiile despre autenticitatea și proveniența obiectului. În același timp, funcționează deja teorii conform cărora ar fi un fals medieval.
Originea pânzei și datarea acesteia
Analizele ADN realizate pe fragmentul de țesătură indică originea sa din India. Cercetătorii au descoperit că pânza a fost contaminată cu ADN provenind din diverse specii și regiuni, inclusiv din Lumea Nouă. În plus, probele ADN conțin urme de animale precum găini, vaci, capre, porci, oi, cai, precum și pești, iepuri și cervide.
Studiul a identificat ADN vegetal din morcovi, grâu, alune, precum și urme de fructe precum banane, portocale, pepeni, castraveți, ardei, porumb, roșii, tomate și cartofi. Noutatea este că unele dintre aceste plante și fructe sunt originare din America Centrală și au ajuns în Europa abia după secolul 16, ceea ce sugerează o expunere a pânzei în diverse regiuni în perioadele medievale și renascentiste.
Contaminarea și implicațiile pentru datarea și autenticitatea obiectului
Analiza ADN arată că țesătura a fost contaminată cu bacterii din specia Corallium rubrum, comună în Marea Mediterană, în proporție de 10-31%. Acest fapt indică faptul că pânza a fost expusă și manipulatată în medii diferite de-a lungul timpului.
Profesorul Gianni Barcaccia, de la Universitatea Padova, a sugerat în 2015 că giulgiul a fost realizat în India, bazându-se pe studii genetice. În plus, autori ai cercetării au sprijinit ideea că obiectul a fost plimbat printre diverse regiuni europene, fiind expus în piețe medievale.
Datarea și percepția istorică a obiectului
Deși popularitatea giulgiului a crescut din secolul al XIV-lea, când a fost menționat pentru prima oară în satul Lirey în 1354, experți au demonstrat că nu este autenthic. Studiile au stabilit că a fost creat între 1290 și 1390, fiind considerat un fals medieval.
Această teorie susține că fabricarea pânzei a implicat tehnici specifice Europei sau Indiei medievale, fiind foarte probabil un obiect symbolic sau de cult, și nu o relicvă autentică din timpul lui Iisus Hristos.
Reacțiile și interpretările moderne
Deși certitudinea științifică a redus interesul pentru autenticitatea obiectului, mulți pelerini încă cred în semnificația sa religioasă. În plus, pe internet, persoanele interesate au realizat imagini ale chipului bărbatului imprimat în pânză, susținând că reprezintă fața Mântuitorului.
Suprafața pânzei prezintă urme de răni și plăgi, precum cele din scenele biblice: răni pe antebrațe și picioare de la cuie, răni cauzate de coroana de spini și plăgi de la biciuire.
Concluzii și perspective
Analiza ADN și datarea obiectului indică o origine diferită față de cea tradițional atribuită și sugerează că giulgiul nu are legătură cu perioada lui Iisus Hristos. Studiile științifice arată că pânza a trecut prin mai multe regiuni și epoci, fiind expus și manipulat de-a lungul timpului, ceea ce contrazice autenticitatea sa istorică.