În luna august, România a importat bunuri în valoare de peste două miliarde de euro mai mult decât a exportat, conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR). Această sumă este ușor inferioară deficitului înregistrat lunar în acest an. Un aspect semnificativ este, însă, faptul că, pentru prima dată în acest an, excedentul de euro generat din activități de transport și din sectorul telecomunicații și tehnologia informației a depășit deficitul din comerțul cu alimente și vestimentație, principalele categorii de bunuri. Mai precis, în august, deficitul sectorului de bunuri a crescut cu 1,94 miliarde de euro, în timp ce surplusul combinat din transporturi și IT s-a majorat cu 1,95 miliarde de euro.
În luna august, se înregistrează o scădere accentuată a deficitului în categoria bunurilor, în timp ce excedentul din sectorul transporturilor și tehnologiei informației înregistrează cel mai semnificativ avans. Date pentru anul 2025
De regulă, în sectorul serviciilor, în România intră mai multă valută decât iese, principalele surse de câștig fiind veniturile din transporturi – unde transportul internațional contribuie cu peste 2,5% la produsul intern brut și asigură peste 275.000 de locuri de muncă – și sectorul de telecomunicații și tehnologia informației, în special serviciile de outsourcing prestate de companii multinaționale sau alte firme din țară. În plus, există venituri din „servicii de prelucrare a bunurilor proprietate a terților”, cunoscute și ca „loan”, adică companii românești (majoritar din domeniul textilelor) care produc pentru branduri internaționale. În afară de sectorul serviciilor, România are surplus doar din fondurile europene și transferurile lucrătorilor români din străinătate, deși și aceste câștiguri încep să scadă, pe măsură ce valul de transferuri se majorează din partea străinilor care lucrează în România.
Citește și: Anunț alarmant de la BNR! Record istoric: Datoria externă a României a crescut cu 8 miliarde de euro doar în iulie, echivalentul a 2,5% din PIB. O lună cât 40% din creditul total luat în 2009 de la FMI, CE și Banca Mondială
În ultimii ani, însă, surplusul din sectorul serviciilor nu a mai reușit să acopere deficitul în sectorul bunurilor și nici să îl depășească. Din graficele prezentate anterior, se poate observa că în anul 2025 diferențele au fost semnificative, atingând un maxim de 50% în luna aprilie, atunci când deficitul din categoria bunurilor a fost de 3 miliarde de euro, iar excedentul din transporturi și IT s-a ridicat la doar 1,5 miliarde de euro. Indicatorii pozitiv indicați de datoria externă, care a crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro în august față de iulie și a revenit la nivelurile din ultimul an și jumătate, după ce în iulie marcase un record de aproape 8 miliarde de euro, au fost influențați de plăți majore și refinanțări ale împrumuturilor. De asemenea, investițiile străine directe au crescut la aproape 4,7 miliarde de euro, cu peste 400 de milioane mai mult comparativ cu începutul anului 2024.
Evoluția deficitului din sectorul bunurilor și a excedentului din transporturi și IT, valoare cumulată începutul anului 2025
Contul curent, în ansamblu
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 18,789 miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2025, în creștere cu 4,38% față de 18,001 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2024, conform datelor BNR.
Potrivit informațiilor, în structura deficitului, balanța bunurilor a înregistrat o valoare mai mare cu 960 de milioane de euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 594 de milioane de euro, balanța veniturilor primare a prezentat un deficit mai mare cu 45 de milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 377 de milioane de euro.
În primele opt luni ale anului, investițiile directe ale investitorilor străini în România s-au cifrat la 4,685 miliarde de euro, comparativ cu 4,224 miliarde de euro în perioada similară din 2024. Dintre acestea, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3,251 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat un nivel net de 1,434 miliarde de euro.
Datoria externă totală a crescut cu 18,807 miliarde de euro în aceeași perioadă, ajungând la 222,317 miliarde de euro. În structură, datoria pe termen lung a fost de 172,852 miliarde de euro la 31 august 2025, reprezentând 77,8% din totalul datoriei externe, în creștere cu 10,5% față de finalul anului 2024. Datoria pe termen scurt la aceeași dată era de 49,465 miliarde de euro, adică 22,2% din total, în creștere cu 4,9% față de decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,8% în ianuarie – august 2025, comparativ cu 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la data de 31 august 2025 a fost de 5,9 luni, fiind ușor superior raportului de 5,7 luni de la sfârșitul anului anterior.