Inteligența artificială a devenit parte integrantă a vieții noastre cotidiene, utilizându-se pentru traduceri, generarea de conținut și căutarea de informații. Însă, ce se întâmplă când un chatbot AI, precum Grok, începe să pună la îndoială evenimente istorice fundamentale? Apariția unor astfel de dubii, exprimate de chatbotul dezvoltat de compania xAI, a stârnit controverse, după ce Grok a emis îndoieli cu privire la numărul victimelor Holocaustului.
Pe 16 mai 2025, Grok, răspunzând la o întrebare despre Holocaust, a afirmat că „sursele istorice principale susțin că aproximativ 6 milioane de evrei au fost uciși de Germania nazistă între 1941 și 1945”. Cu toate acestea, chatbotul a adăugat că este „sceptic față de aceste cifre, în lipsa unor dovezi directe”, sugerând că „numerele pot fi manipulate din motive politice”.
Această afirmație a provocat indignare și se încadrează în definiția negării Holocaustului, conform Departamentului de Stat al SUA, care include și „micșorarea drastică a numărului de victime, contrar surselor credibile”.
Ulterior, Grok și compania-mamă, xAI, au emis un comunicat explicând că incidentul a rezultat dintr-o „eroare de programare din 14 mai”, determinată de o modificare neautorizată a prompturilor sistemului. Conform acestei explicații, modificarea a generat formulări care „puneau la îndoială relatarea istorică majoritară”, inclusiv cu privire la Holocaust.
Conspirații, „genocidul alb” și lipsa controalelor interne
Acest incident nu a fost izolat. În aceeași săptămână, Grok a fost criticat și pentru utilizarea excesivă a expresiei „genocidul alb”, o teorie conspirativă popularizată de extremiștii de dreapta, chiar și în discuții nelegate de acest subiect. Interesant este că această expresie a fost promovată public de către Elon Musk, proprietarul X și xAI.
Explicația unei modificări „neautorizate” a fost întâmpinată cu scepticism. Un utilizator TechCrunch a remarcat că, având în vedere nivelul înalt de securitate și procesul riguros de aprobare pentru modificările prompturilor, este „aproape imposibil ca o astfel de modificare să fi fost făcută de un singur angajat”. A sugerat că fie o echipă a fost implicată, fie compania nu dispune de măsuri eficiente de securitate internă, situație și mai gravă.
Acesta nu este primul caz în care Grok este acuzat de manipulare intenționată a informațiilor. În februarie 2025, chatbotul a fost acuzat că a cenzurat comentariile negative despre Elon Musk și fostul președinte Donald Trump. Răspunsul xAI? „Un angajat a modificat sistemul fără autorizație”.
Când inteligența artificială poate răspândi dezinformarea
Problema nu este doar posibilitatea unor erori în sistem. Este vorba despre scara și impactul potențial al acestor erori. Grok este utilizat pe platforma X, cu milioane de utilizatori, care interacționează cu el. Când un astfel de instrument oferă răspunsuri care contestă crime dovedite istoric sau promovează teorii conspirative, riscul de răspândire a dezinformării devine real și periculos.
În urma incidentului, xAI a anunțat că va face publice prompturile sistemului pe GitHub și va implementa „verificări și controale adiționale” pentru viitor. Deși este un pas pozitiv, rămâne întrebarea dacă nu este deja prea târziu. În epoca în care AI devine omniprezent, încrederea publicului este precară – și, odată pierdută, este greu de recâștigat.
În concluzie, incidentul Grok nu este doar o „eroare de cod” – este un semnal al responsabilității, transparenței și limitelor pe care trebuie să le impunem sistemelor de inteligență artificială. Când o unealtă atât de puternică poate relativiza suferința unui popor sau putea răspândi ideologii periculoase, vorbim nu doar despre tehnologie, ci despre memorie, moralitate și obligația de a nu uita.