Guvernatorul Banque de France, François Villeroy de Galhau, a anunțat în mod neașteptat intenția de a se retrage din funcție în luna iunie, cu un an înainte de finalizarea celui de-al doilea mandat. Decizia a fost comunicată printr-o scrisoare adresată personalului băncii centrale, în care a menționat că, după aproape 11 ani, consideră că și-a îndeplinit cea mai importantă parte a misiunii sale.
Cariera și mandatul lui Villeroy de Galhau
François Villeroy de Galhau, în vârstă de 67 de ani, a fost numit guvernator în septembrie 2015, după ce președintele de atunci al Franței, François Hollande, l-a propus pentru această funcție. După aprobare în Parlament, a preluat oficial conducerea Băncii Franței în 1 noiembrie 2015, pentru un mandat de șase ani.
În octombrie 2021, președintele Emmanuel Macron a propus reînnoirea mandatului său, decizie aprobată de Parlament și ratificată de Consiliul de Miniștri. În timpul mandatului său, a condus banca în perioade de turbulențe economice, precum criza generată de pandemia Covid-19, războiul din Ucraina și influențele președinților americani Donald Trump.
Reformele și situația economică sub conducere
În perioada mandatului, Villeroy de Galhau a supervizat o reorganizare majoră a Banque de France, inclusiv reducerea personalului cu aproape 30% și inițierea construcției unei noi fabrici pentru tipărirea bancnotelor. La nivel mondial, a fost implicat în gestionarea impactului economic al acestor crize și a sprijinit politici pentru controlul cheltuielilor publice.
În 2022, a fost grav rănit în Basel, Elveția, fiind lovit cu un ciocan de un individ de 39 de ani. Motivele atacului nu sunt cunoscute, iar infractorul, care a fost condamnat pentru tentativă de omor, avea diagnostic de schizofrenie, conform tribunalului din Lausanne.
Reacțiile oficiale și planurile viitoare
Ministrul Economiei, Roland Lequier, a lăudat angajamentul și dedicația lui Villeroy de Galhau, evidențiind rolul său în conducerea economiei franceze în perioade de transformări profunde. El a atras atenția asupra modului în care acțiunile sale au fost ghidate de rigoare și preocuparea pentru interesul public.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a exprimat respect pentru decizia de demisie, subliniind contribuțiile și realistul cu care a abordat mandatul. Ea a remarcat contribuțiile sale pentru discuțiile din cadrul Consiliului Guvernatorilor și viziunea europeană pe care a adus-o.
Villeroy de Galhau va prelua, după demisie, conducerea unei fundații catolice dedicate protecției copiilor, considerând această activitate ca fiind o continuare a serviciului pentru interesul public.
Situația economică a Franței
Demisia sa vine într-un context economic dificil pentru Franța. Economia țării continuă să se lupte pentru revenirea în zona euro, având în vedere povara datoriilor și deficitul comercial, care a depășit 70 de miliarde de euro în ultimele 12 luni.
Institutul Național de Statistică estimează că incertitudinea și instabilitatea politică au redus PIB-ul cu 0,5 puncte procentuale, iar alte 0,2 puncte sunt pierdute din cauza instabilității interne. Se preconizează că PIB-ul pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, va fi pentru prima dată sub media zonei euro în 2024, fiind cu 7% mai mic față de 2013.
Pentru anul curent, prognozele indică o creștere a PIB-ului de 0,9%, cu posibilitatea să ajungă la 1,4-1,5%. În 2026, se anticipează o creștere stabilă sau ușor accentuată, în jur de 1%. Rata șomajului continuă să crească lent, urmând să scadă începând cu 2027, în timp ce consumul gospodăriilor ar putea deveni principalul motor al creșterii.
Problema prioritară a Franței rămâne agravarea finanțelor publice. Datoria publică este în creștere, iar nivelul plăților de dobânzi, estimat la 2,3% din PIB, este dublu față de cel al Germaniei. În 2027, potențialele plăți de dobânzi ar putea ajunge la 2,8% din PIB, comparativ cu 1,2% în Germania.
PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a scăzut cu 7% din 2013 până în 2024, iar anul trecut actualul nivel a fost cu 7% mai mic față de media din 2013. În ultimii 12 ani, Franța a devenit constant mai săracă în comparație cu alte state europene, provocată de un proces de dezindustrializare și de un deficit comercial de peste 70 de miliarde de euro.
Economiștii europeni avertizează că orice șoc extern va avea consecințe grave nu doar pentru Franța, ci și pentru Uniunea Europeană, din cauza vulnerabilităților structurale ale economiei franceze.