Guvernul Boc, eficient în adoptarea legislațiilor
Cabinetul condus de Emil Boc a fost unul din pionierii angajării responsabilității guvernamentale asupra mai multor proiecte legislative într-o singură zi. Pe parcursul mandatului său, au fost adoptate nu mai puțin de 15 proiecte de lege prin acest mecanism.
Un prim exemplu remarcabil datează din iunie 2009, când, prin colaborare inter-partide, s-au desfășurat două ședințe plenare în aceeași zi pentru a aproba Codul civil și Codul penal. Ambele proiecte au fost promulgate rapid, nefiind depuse moțiuni de cenzură și nefiind atacate la Curtea Constituțională.
În septembrie 2009, Guvernul Boc a demarat un nou demers, angajându-și responsabilitatea pentru trei proiecte legislative: Legea educației naționale, Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului public și Legea privitoare la reorganizarea anumitor instituții și la eficientizarea cheltuielilor publice.
Din cele trei legi, Legea educației naționale a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională. Legea privind salarizarea unitară a trecut prin acest proces, în timp ce cea de-a treia lege nu a întâmpinat probleme la Curtea Constituțională.
Abrogarea pensiilor speciale, prin angajarea responsabilitatii guvernamentale
În preajma retragerii din funcție, echipa Boc a continuat să folosească această strategie. Pe 7 iunie 2010, s-au adoptat prin angajarea răspunderii, măsuri pentru restabilirea echilibrului bugetar (declarate parțial neconstituționale, ulterior revizuite) si o lege legată de eliminarea pensiilor speciale. Acesta din urmă, deși a întâmpinat inițial dificultăți de constituționalitate, a fost adoptat cu succes datorită intervenției guvernanților.
Alte angajări de responsabilitate din acea perioadă au vizat salarizarea personalului public în 2011 și legi privind dialogul social, încadrarea personalului didactic și modificări ale statutului judecătorilor și procurorilor.
Ultimul astfel de demers a fost legat de comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, proiect declarat ulterior neconstituțional.
Guvernul Orban I, activ în adoptarea unor proiecte legislative
Guvernul Orban a continuat strategia precedentă de angajare a responsabilității pentru adoptarea unor proiecte legislative. Pe parcursul anului 2019, s-au realizat mai multe astfel de inițiative, fără a se înregistra moțiuni de cenzură.
În 2020, a încercat să adopte măsuri legate de alegerile locale, însă a fost contestat de opoziție si nu a reușit să obțină aprobarea.