România pregătește un mecanism de contributie diferențiată pentru companiile din sectorul petrolier, ca răspuns la creșterea prețurilor globale ale țițeului. Decizia urmează să fie definitivată până săptămâna viitoare, potrivit ministrului de Finanțe, Ilie Bolojan, care a declarat la Digi24 despre intenția guvernului de a impune o participare la fondul de solidaritate pentru companiile care exploatează țiței românesc și obțin profituri semnificative din creșterea prețurilor.
Contextul legislativ și fiscal existent
Companiile din sectorul de petrol și gaze plătesc în prezent impozitul pe cifra de afaceri (ICAS), de 0,5%. Începând cu 2025, această taxă urmează să se aplice tuturor firmelor din acest sector, indiferent de mărime. În plus, anumite companii plătesc și impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), de asemenea, de 0,5%, dacă impozitul pe profit calculat nu acoperă suma totală.
Petrom, singura companie care extrage țiței din România, nu plătește actual o windfall tax, dar urmează să suporte o creștere a redevențelor cu 40% pentru producția onshore, conform anterior înțelegerii cu Guvernul. Redevențele, calculate procentual între 3 și 13%, cresc în funcție de statutul zăcământului, ceea ce înseamnă că statul deja încasează sume mai mari din exploatarea petrolului scump.
Exploatarea țițeiului și impactul asupra profitului companiei
România produce o minoritate din petrolul necesar celor trei rafinării locale, una fiind momentan închisă. Companiile care extrag țiței din țară beneficiază de profituri excepționale, în special cele care au lanțuri de producție integrate. Aceste profituri apar ca urmare a diferenței dintre prețul barilului de petrol de 70 de dolari, înainte, și cel de 90 de dolori, actual.
Profiturile suplimentare rezultate din creșterea prețurilor globale reprezintă o diferență de circa 20 de dolari pe baril. Potrivit declarației lui Bolojan, aceste profituri excepționale vor fi supuse unei contribuții, fiind nevoie ca actorii care exploatează resursele naționale să participe la efortul comun. Companiile cu lanțuri integrate trebuie să contribuie cu o parte din aceste profituri, ca parte a fondului de solidaritate propus.
Calculul impactului și deciziile fiscale
Nivelul de profitabilitate, stabilit la media anului trecut, a fost utilizat ca referință pentru determinarea marjei de adaosuri și profituri excepționale. În cazul creșterii prețului petrolului de la 70 de dolari la 90 de dolari, diferența de 20 de dolari devine baza pentru impozitarea suplimentară.
Guvernul lucrează la detalierea măsurilor fiscale, în urma consultărilor cu părțile implicate, și intenționează ca legea să intre în vigoare începând de luna viitoare. Propunerile vizează stabilirea unui impozit temporar suplimentar pentru companiile cu profituri excepționale din exploatarea de petrol românesc.
Alte măsuri fiscale și impactul asupra pieței
Pe lângă impozitul pe cifra de afaceri, sectorul petrolier plătește și impozit pe profit, iar adaosul comercial pe carburanți va fi limitat pentru trei luni, la nivelul mediei anului trecut, printr-o ordonanță adoptată recent.
Amintim că, din cauza faptului că România produce mai puțin de o treime din petrolul consumat de rafinăriile din țară, importurile sunt semnificative, ceea ce influențează prețul final al carburanților. În prezent, o rafinărie este oprită, ceea ce agravează această situație.
Declarațiile oficiale indică o intenție de a echilibra profitabilitatea companiilor, prin măsuri fiscale temporare, pentru a finanța un fond de solidaritate, pe fondul creșterii prețurilor la nivel global.