Deși România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, entitățile de stat continuă să primească sprijin financiar din fonduri publice. Ultima solicitare provine din partea TAROM, care solicită o nouă tranșă de 114 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2025 – fonduri necesare pentru acoperirea lipsei de lichidități și pentru menținerea companiei în funcționare.
A doua tranșă de sprijin financiar
Suma solicitată în prezent de către compania aeriană reprezintă a doua și ultima etapă a ajutorului total de peste 226 milioane de lei, aprobat în aprilie 2024. Prima tranșă – puțin peste 112 milioane de lei – a fost transferată în intervalul 2023-2024.
Ministerul Transporturilor a depus deja proiectul de hotărâre care solicită suplimentarea fondurilor proprii cu această sumă, explicând că TAROM nu mai dispune de suficiente resurse pentru achitarea datoriilor la termen, iar lipsa de lichidități riscă „să destabilizeze echilibrul financiar al companiei”. Fondurile ar urmări să susțină planul de redresare inițiat în urmă cu doi ani, aprobat de Comisia Europeană.
Injecție de capital pentru TAROM
Sprijinul este destinat majorării capitalului social alcompaniei aeriene, în scopul de a stabiliza activitatea și de a asigura continuitatea operațiunilor. Oficialii afirmă că măsura urmărește „limitarea riscului ca lipsa de lichidități să influențeze procesul de restructurare” și să creeze premisele pentru ca, în 2026, planul de redresare să poată fi continuat.
„Persistența TAROM pe piața serviciilor de transport aerian va spori standardele generale de calitate și va menține tarifele accesibile”, susțin autoritățile din domeniu, ca urmare a concurenței existente.
Sprijinuri repetate pentru companiile de stat
Nu este pentru prima dată când TAROM beneficiază de fonduri publice. În ultimii ani, compania a primit mai multe tranșe de resurse pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social, în cadrul planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Ajutorul pentru salvare a fost o măsură temporară, menită să mențină compania operațională până la implementarea planului de restructurare. Ulterior, acest plan – aprobat de UE – a permis acordarea unui nou sprijin de stat, structurat pe tranșe, pentru redresarea financiară și operațională a companiei.
TAROM nu este singura entitate de stat care a beneficiat de sprijin din Fondul de rezervă. De-a lungul timpului, Guvernul a alocat fonduri pentru mai multe companii de stat, precum Complexul Energetic Oltenia, CFR Călători sau Poșta Română, aflate în dificultate financiară.
Legalitate și impact asupra bugetului
Alocările de această natură sunt permise de legislație în cazuri urgente sau neprevăzute, precum dezastre naturale sau situații care necesită intervenție imediată, însă trebuie aprobate de către Comisia Europeană atunci când implică sprijin de stat. Chiar și astfel, acestea exercită presiune asupra unui buget deja afectat de un deficit accentuat, readucând în discuție eficiența proceselor de restructurare și dependența entităților de stat de sprijinul guvernamental.
Inițial, proiectul a fost pus în consultare publică pentru doar 7 zile, până la 6 noiembrie, însă Ministerul Transporturilor a prelungit în mod deliberate perioada de consultare până la 10 noiembrie, pentru respectarea duratei minime prevăzute de lege.















