România urmează să implementeze măsuri care vor avea ca efect creșteri de costuri pentru proprietari și consumatori, odată cu eliminarea plafoanelor de preț, în contextul unei strategii menite să stabilizeze bugetele publice. În același timp, guvernul pregătește o serie de reforme administrative, fiscale și energetice pentru anul în curs și anul viitor.
Reacții privind costurile și reformele fiscale
Bugetele alocate pentru sănătate au crescut anual, iar suma economisită din concediile medicale ar putea fi redirectată către tratamentele din ambulatoriu. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că în 2025 s-au plătit 1,2 miliarde de euro pentru concedii medicale, iar măsura neplății primei zile de concediu este menită să descurajeze abuzurile.
El a subliniat că multe concedii au fost acordate fără temei. Cu toate acestea, nu a dat un răspuns clar referitor la posibilitatea excepției pentru bolnavii de cancer. De asemenea, a precizat că reforma fiscală prevede creșterea impozitelor pe proprietate conform angajamentelor față de organismele europene, până în martie 2027. În plus, 10% din fondul de imobile nu era impozitat anterior din cauza unor excepții.
Pentru mașini, guvernul a stabilit un nivel minim pentru impozitarea, dar primăriile doresc posibilitatea de a reduce aceste taxe. Premierul a indicat că legislația va fi ajustată pentru ca autoritățile locale să poată scădea nivelul impozitelor peste plafonul minim, dacă doresc acest lucru.
Pensionarea magistraților și proiecte energetice
România are o reținere de aproape 230 de milioane de euro pentru angajamentele legate de pensiile magistraților, conform declarațiilor lui Bolojan. Acesta a menționat că va informa Curtea constituțională asupra consecințelor amânării deciziei din această zonă, subliniind importanța accesării fondurilor europene, precum cele din PNRR, pentru respectarea jaloanelor.
În domeniul energetic, premierul a anunțat intentsia de liberalizare a pieței de gaze în 2027, în condițiile în care exploatările din perimetrele din Marea Neagră urmează să înceapă. Până atunci, prețul va fi reglementat de stat pentru consumatorii casnici și centralele termice, în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2026 și 1 aprilie 2027. Pentru ceilalți consumatori, prețurile rămân la nivelul pieței, pentru a evita distorsiuni generate de mecanisme de plafonare.
Pentru reducerea costurilor, guvernul intenționează să exercite presiuni asupra Hidroelectrica pentru a-și face o capacitate de stocare de 500 megawați, pentru a limita importurile de energie ieftină și a stopa exporturile nedistincte.
Reforme administrative și situația politică internă
Premierul Bolojan a anunțat că pachetul de reforme ale administrației va fi adoptat săptămâna viitoare, prin asumarea răspunderii în Parlament. În plus, va fi completat cu proiectul privind interdicția cumulului pensie-salariu, urmând să fie aprobat în aceeași perioadă.
Pregătirile pentru bugetul de stat pentru 2026 sunt în derulare, iar legea bugetului ar urma să fie trimisă în Parlament până pe 20 februarie. Obiectivul este atingerea unui nivel de deficit de 6,2%, cu o inflație sub 4%.
Criza politică și reacțiile din interiorul coaliției
Nemulțumirile din rândul primarilor, inclusiv cei de la PNL, se accentuează, aceștia amenințând cu o grevă generală pe 10 februarie dacă Guvernul nu renunță la centralizarea veniturilor și măsurile de austeritate. În interiorul coaliției, PSD și UDMR au transmis un ultimatum clar, spunând că premierul riscă demiterea dacă nu oprește creșterea taxelor și planurile de concedieri.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a solicitat reducerea cu 50% a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice și juridice, avertizând că în caz contrar, Guvernul Bolojan ar putea să cadă săptămâna viitoare. Situația politică și presiunile interne complică menținerea stabilității fiscale și sociale.
Contextul internațional și efectele asupra guvernului
Declarațiile lui Bolojan vin într-un context internațional tensionat, odată cu raportul Comitetului pentru Justiție din Congresul SUA, acuzând Comisia Europeană de intervenție în alegerile din România și de exercitare a presiunilor pentru cenzurarea discursului politic pe rețelele sociale.
Această situație sporește incertitudinea politică internă și pune la încercare capacitatea guvernului de a menține stabilitatea și stabilitatea economică, în condițiile în care declarațiile și măsurile dezvoltate sunt supuse unui scrutin atent atât din partea partidelor, cât și a societății civile.