O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vizitează Bucureștiul astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și reprezintă o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada post-electorală.
Surse guvernamentale au declarat pentru un cotidian național că discuțiile cu FMI se vor concentra pe analiza economiei românești și a deficitului bugetar, inclusiv a datoriei publice și a executării bugetului de stat.
De asemenea, guvernul va prezenta o prognoză de creștere economică pentru sfârșitul anului.
Însă, apare întrebarea: cum vor percepe reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Economia României încetinește, trecând de la o creștere de 4% în 2022 la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar prognozele pentru 2025 variază, dar majoritatea sunt sub 1%.
Deficitul bugetar al guvernului va depăși 8% din PIB la sfârșitul anului, conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pentru comparație, guvernul anterior, condus de Marcel Ciolacu, a estimat un deficit de 7% din PIB.
În același timp, datoria publică a României a înregistrat cea mai mare creștere dintre statele Uniunii Europene. La finele anului 2019, înainte de pandemie, datoria reprezenta 35% din PIB. În prezent, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria publică românească se apropie de 60% din Produsul Intern Brut.
Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România se află în pragul unui colaps financiar. Aici intervine FMI: atunci când un stat se confruntă cu incapacitatea de plată și nu mai poate obține împrumuturi, Fondul oferă un împrumut de urgență, dar cu condiții, cum ar fi reducerea cheltuielilor guvernamentale sau majorarea taxelor.
Cu toate acestea, surse din coaliția de guvernare spun că nu este anticipată necesitatea unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, deoarece România este capabilă să se financeze fără probleme. Alte surse apropiate de discuții indică posibilitatea abordării acestui subiect, dar nu se așteaptă încheierea unui acord de împrumut cu instituția.
Deficit crescând și datorie record
Vizita FMI are loc într-o perioadă dificilă pentru economia României. Execuția bugetară pentru primele șapte luni din 2025 reflectă un deficit de peste 76 de miliarde de lei, o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile au urcat, menținând presiunea asupra bugetului.
Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lunii iulie că datoria publică a României este prognozat să atingă 60% din PIB până la sfârșitul anului, o creștere rapidă în ultimii cinci ani.
“Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare.
Guvernul Bolojan a implementat deja două pachete fiscale pentru a contracara deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea prin măsuri suplimentare de impozitare. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB.
„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul Finanțelor va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a declarat premierul Bolojan.
Bolojan: România riscă incapacitatea de plată
Pe 15 august, Ilie Bolojan a generat neliniste pe piețele financiare printr-o declarație în Bloomberg: “Riscul de incapacitate de plată este foarte ridicat, după ani de deficite mari. Dacă nu urmam o traiectorie stabilă, rezultatul ar putea fi foarte grav.”
Declarațiile premierului au stârnit neliniște atât la investitorii externi, cât și în interiorul coaliției de guvernare.
“Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de acest gen, care creează influență negativă, a fost, în opinia mea, o greșeala. Bolojan a venit cu aura ‘reformatorul Ilie’ (…) Bolojan nu înțelege economie, cei din jur ar trebui să-i spună mai des și el să asculte”, a spus Mihai Tudose.
În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au comunicat că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, având capacitatea de a se finanța singură. Prin urmare, nu se află în pragul unei crize financiare.
„Este cea mai mare greșeală pe care România o poate face (să accepte un împrumut de la FMI). Nu există astfel de necesități. Avem fonduri europene la dispoziție, rezerve la Banca Națională de 65 de miliarde de euro. Nu este vorba de așa ceva. Avem finanțare pe piețele internaționale. Ceri sprijin când ești abandonat de toți”.
Alte surse apropiate de discuții susțin că subiectul împrumutului va fi discutat, dar nu se va încheia un acord în această perioadă.
Recomandări recente ale FMI pentru România
În ultimul raport, FMI recomanda o reformă amplă a sistemului fiscal, mutând presiunea de impozitare de pe salariile muncitorilor către impozitele pe consum și capital. Aplicarea integrală a acestor măsuri ar genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
- Impozitul pe muncă: Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare.
- Impozitarea capitalului și a proprietății: Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe teren și clădiri ar fi consolidată, iar scutirile limitate. Pragul pentru microîntreprinderi ar fi redus.
- Impozitele pe consum: FMI recomandă creșterea treptată a TVA: de la 19% la 20% în 2025 și apoi la 21%, apropiindu-se de media europeană. Accizele pe tutun, alcool și combustibili ar trebui majorate.
FMI și finanțele românești: Un precedent din 2009
Fondul Monetar Internațional este o instituție financiară globală care sprijină țările membre în dificultate, prin consultanță și acorduri de finanțare. România este membră FMI din 1972 și a avut mai multe acorduri de împrumut anterior, cel mai semnificativ fiind cel din 2009, când pachetul de sprijin a fost însoțit de măsuri stricte de austeritate.
Relația cu FMI a avut întotdeauna condiționalități. În schimbul sprijinului financiar, România a fost obligată să reducă deficitul, să restructureze cheltuielile și să implementeze reforme economice majore.