Guvernul închide cultura: sute de spectacole anulate, muzee închise și instituții culturale în criză sub conducerea lui Bolojan

„Impunerea culturii în plan secund” nu mai pare a fi doar un slogan. În schimb, în contextul actual al României, „rolurile” austerității – interpretate magistral de Guvernul Bolojan pe scena țării – trimite sectorul cultural în spatele cortinei. Acolo unde OUG 52 ar putea transforma nu doar „rolurile” majore în „roluri” minimale, ci și destinele artiștilor. Discuțiile despre OUG 52 au generat reacții ample în mediul cultural românesc.Mai mulți directori și administratori de instituții culturale au explicat pentru Gândul de ce această Ordonanță de urgență, în forma actuală, ar duce la distrugerea patrimoniului cultural românesc.

Impactul OUG 52 asupra instituțiilor culturale

• Denunțurile noi reglementări interzic,până la finalul anului,încheierea angajamentelor legale pentru mai multe categorii bugetare esențiale, printre care și categoria„Alte cheltuieli cu bunuriși servicii”– principala sursă de finanțare pentru activitățile artistice.
• Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții culturale în dificultate
• Artiști independenți rămân fără finanțare
• Se observă concedii fără plată, „în perioade cu interes scăzut”
• Se înregistrează concedieri de personal și dificultăți în atragerea colaboratorilor externi
• OUG-ul poate genera deficit bugetar pentru instituțiile culturale, provocând pierderi în loc de beneficii
• Absenta studiului de impact asupra acestor instituții, pentru evaluarea câștigurilor și pierderilor
• Imposibilitatea de a achiziționa obiecte de inventar pentru premiere de teatru.

Ce nu înțelege premierul Ilie Bolojan despre cultură și ce transmit directorii și managerii instituțiilor culturale

• „Teatrul nu poate fi măsurat în număr de șuruburi”
• „Cultura nu poate fi pusă în pauză”
• „Nu putem discuta despre economie, este o deportare”
• „Impactul este extrem de mare, pentru noi poate deveni catastrofal”
• „Pentru următoarele două luni, artiști independenți vor fi lipsiți de o sursă de venit”
• „Este necesar să anulăm aproximativ 22 de spectacole”
• „Un OUG de această natură paralizează totul”
• „Teatrul devine o clădire abandonată, fără sens, fără producție”
• „Este despre destinele unor instituții, oameni și proiecte”
• „Oferim experiențe, un aspect greu de explicat pentru cei only interesați de cifre”
• „Ei ne propun să reducem din resurse fără a fi scris nimic până acum”
• „În pandemie, au fost deschise păcănelele, în timp ce teatrele au fost închise”
• „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie de a scoate iepuri din joben”

Teatrul Național de Operetă ar putea suspende 22 de spectacole

• Alexandru Pătrașcu, director adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a explicat pentru Gândul repercusiunile OUG 52 asupra unităților culturale, subliniind dependența lor de finanțarea publică.

„În opinia mea, finanțarea culturii în România nu este redusă. Chiar este generoasă. Problema este modul de gestionare a fondurilor publice pentru cultură, fiind total greșit. De aceea, de fiecare dată când apare o criză, revine necesitatea reformării, însă această reformă este imposibil de realizat în condițiile actuale ale majorităților politice fragile și coalițiilor instabile, care nu pot susține schimbarea.”

„Gândiți-vă că dependența majoritară a instituțiilor culturale de finanțarea publică depășește 90%, ceea ce semnalează o problemă sistemică severă. În țările vest-europene, această proporție este mult mai mică în unitățile de spectacole.”

De exemplu, în teatrele de operă, veniturile proprii variază între 12 și 45% din buget. La alte teatre, aceste venituri acoperă între 55 și 88% din cheltuieli. La nivelul teatrelor dramatice, veniturile din activitățile proprii pot fi mai mari decât subvențiile primite. În cazul OUG 52, impactul negativ asupra tuturor unităților culturale este inevitabil, chiar fără date concrete despre bugete și cheltuieli specifice, după cum a menționat directorul adjunct Pătrașcu.”

„Impactul este extrem de mare, poate fi devastator”

Alexandru Pătrașcu a menționat că OUG 52 va afecta atât carierați și colaborați ai Teatrului de Operetă, cât și programul artistic, în special cele 22 de spectacole planificate, ce trebuie suspendate.

„Dansatorii colaboratori, reprezintă majoritatea la Teatrul de Operetă. Dacă această ordonanță rămâne neschimbată, acești colaboratori trebuie să plece. Nu există operetă sau musical fără numere coregrafice solide, iar această situație afectează grav activitatea. Conform programului din noiembrie și decembrie, ar trebui să anulăm aproape 22 de spectacole.

„Avem în total 28 de spectacole programate în noiembrie și decembrie, iar dacă le anulăm, impactul asupra vânzării de bilete și încasărilor va fi semnificativ. Biletele au fost deja vândute pentru aceste spectacole, iar banii trebuie returnați spectatorilor.”

Chiar dacă am reuși să le înlocuim cu altele, cu resurse proprii, probabil nu am putea depăși vânzările realizate în cinci luni de vară și începutul toamnei. În plus, spectacolele substitute nu pot fi mai valoroase decât cele anulate. Impactul este extrem de serios, iar pentru noi poate fi catastrofal.”

„Este nevoie de studii, ce câștigăm și ce pierdem”

Alexandru Pătrașcu a discutat și despre consecințele OUG 52 asupra sectorului independent, precum și despre politizarea artei, care depinde de administrațiile locale pentru organizarea festivalurilor și evenimentelor.

El a punctat că în aceste condiții dificile, mulți artiști independenți își vor pierde aproape complet sursele de venit, iar spectacolele gratuite organizate de primării devin tot mai frecvente, afectând vânzările de bilete și sustenabilitatea artiștilor.

„Sectorul independent are legătură strânsă cu teatrele și festivalurile locale, unde mulți artiști încep cu colaborări mici, apoi obțin roluri stabile. Cu această ordonanță, aproape toate sursele de venit pentru artiști se blochează, fiind limitate doar la spectacole independente, fără posibilitatea de a se întreține între proiecte.”

Politizarea artei și reducerea bugetelor afectează nu numai teatrele, ci și activitatea artiștilor, deoarece lipsa de fonduri determina și imposibilitatea de a organiza și promova spectacole, afectând chiar și cele mai mici proiecte. În plus, această situație riscă să provoace un deficit bugetar pentru sectorul cultural, în loc de reducere, întrucât banii se blochează și nu se cheltuiesc efectiv, ceea ce poate duce la pierderi majore în sistem.

Întrebarea rămâne dacă s-a realizat un studiu pentru a evalua impactul real asupra sectorului, inclusiv teatrelor și festivalurilor, și dacă s-au analizat avantajele și dezavantajele acestei măsuri.

Alexandru Pătrașcu încheie menționând că, în condițiile actuale, sprijinul pentru sectorul cultural necesită o reevaluare profundă pentru a evita colapsul. În plus, trebuie reconsiderată sustenabilitatea relației cu artiștii și infrastructura culturală, precum și modul în care se gestionează finanțarea acestora.

„Este necesară o nouă abordare”

• Managerul Marius Mihai Andrei, de la Ateneul Național din Iași, susține că este nevoie de o reevaluare a sistemului de finanțare și de o adaptare a politicii culturale pentru a asigura sustenabilitatea sectorului.

„Este clar că această ordonanță are efecte negative asupra sectorului cultural. Problema principală o reprezintă plafonarea cheltuielilor, mai ales în perioadele de vârf ale sezonului, și imposibilitatea achiziției obiectelor de inventar pentru producțiile teatrale. Pentru a păstra activitatea, trebuie să ne gândim la soluții legale pentru a putea continua activitatea și după aceste restricții, chiar dacă va fi nevoie de o reconsiderare a modului de gestionare bugetară.”

„Gestionarea resurselor pentru începutul de an include și achiziționarea de costume și decoruri, fiind nevoie de soluții legale pentru continuarea premierație și a altor evenimente importante din program.”

„Suntem conștienți că este nevoie de reevaluare a sistemului de finanțare, pentru a asigura sustenabilitatea sectorului cultural și pentru a evita blocajele în organizarea evenimentelor de câmp, dar trebuie să găsim soluții eficiente și adaptabile la noile condiții.”

„Cultura trebuie să revină în prim plan”

• Florin Toma, directorul Teatrului Dramatic “Fani Tardini” din Galați consideră că sistemul de finanțare culturală trebuie reconfigurat, pentru a susține mai bine activitatea artistică și pentru a evita blocajele în momente de criză.

„Este esențial ca finanțarea culturii să fie revizuită pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea artiștilor, precum și a instituțiilor culturale. În condițiile actuale, orice măsură restrictivă duce la incapacitatea de a crea și prezenta noi producții. În plus, aceste restricții afectează grav populația și mediul cultural.”

„Ne trebuie o reformă reală, cu stabilitate și viziune clară, pentru a putea susține cultura în mod sustenabil și pentru a preveni blocajele legislative.”

„Cultura nu este un moft, ci un drept fundamental, garantat de Constituție. Este nevoie de o reorganizare și o reevaluare a finanțării pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea sectorului în condiții echilibrate.”

„Vestea că trebuie să ne adaptăm la noi reguli e o provocare”

• Teodor Niță, directorul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și decan al Facultății de Arte din Galați, afirmă că trebuie găsite soluții pentru reorganizarea sistemului de finanțare și pentru a putea continua activitatea artistică.

„Este evident că această ordonanță afectează profund sectorul cultural. În primul rând, plafonarea plăților și imposibilitatea achiziției de echipamente și costume pentru producții, precum și dificultățile în continuarea proiectelor, necesită o intervenție rapidă și o reevaluare a finanțării. Trebuie să identificăm soluții care să permită redistribuirea resurselor și să asigure continuitatea activității artistice.”

„Este nevoie de o adaptare strategică pentru a menține activitatea creativă și pentru a garanta sustenabilitatea sectorului cultural.”

„Trebuie să reconsiderăm modul de gestionare a fondurilor pentru a putea susține și dezvolta cultura, în ciuda constrângerilor bugetare.”

„Cultura trebuie să fie prioritate națională”

• Florin Toma oficializează nevoia unei redefiniri a finanțării culturale pentru a susține în mod durabil activitatea artistică și pentru a preveni crizele periodice.

„Este imperativ să stratificăm modul de alocare a fondurilor pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea artei și culturii, într-un mod sustenabil și echilibrat. Doar astfel vom putea să asigurăm o economie solidă a culturii și să evităm ca exercițiile bugetare să devină motiv de stagnare și impas.”

„Cultura nu trebuie tratată ca un moft, ci ca un drept fundamental al cetățenilor. Finanțarea și promovarea activităților culturale trebuie să fie prioritate națională, pentru ca arta și patrimoniul cultural să poată prospera.”

„Este nevoie de o viziune strategică și de o reorganizare a resurselor pentru a asigura un cadru adecvat pentru dezvoltarea culturală durabilă.”