Guvernul își asumă răspunderea în ședință comună a Parlamentului, marți. Ședința începe la ora 14:30, dedicată Zilei Naționale a României, urmată de angajarea răspunderii Executivului.
Este a doua inițiativă a Guvernului în această privință, de această dată beneficiind și de avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Deși avizul este negativ, caracterul consultativ al acestuia înseamnă că, din punct de vedere legal, legea nu va fi respinsă de Curtea Constituțională, așa cum s-a întâmplat anterior.
Diferența între cele două proiecte constă în creșterea perioadei de tranziție pentru pensionarea magistraților de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an, atingând 65 de ani în 2042.
Proiectul nu este susținut de reprezentanții magistraților, toate curțile de apel din țară exprimând opoziție față de acesta. Se așteaptă ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la Curtea Constituțională, asemănătoare cu cea făcută anterior. La jumătatea lunii octombrie, Curtea Constituțională a admis o sesizare de neconstituționalitate privind reforma pensiilor de serviciu.
Magistrații contestă atât modul de calcul al pensiei, cât și forma acesteia. Conform proiectului, pensia va fi calculată din 70% din salariul brut, însă aceștia preferă ca valoarea să fie stabilită la 65% din salariul net.
Guvernul accelerează implementarea reformei pensiilor speciale ale magistraților pentru a respecta termenele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Bolojan susține că aceste modificări sunt esențiale pentru sustenabilitatea sistemului și pentru accesarea fondurilor europene. România trebuie să îndeplinească până vineri trei jaloane din PNRR, printre care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a evita pierderea a aproximativ 800 de milioane de euro.
Ilie Bolojan a explicat că proiectul include ajustări importante pentru corectarea dezechilibrelor și stabilizarea sistemului pe termen lung.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților se bazează pe trei motive principale: facilitarea accesului la fondurile europene, realizarea unei juste redistribuții sociale prin corectarea unor inechități, precum pensionarea anticipată și calculul pensiei la nivelul salariului final, precum și fundamentarea unui sistem de pensii durabil pentru viitor”, a precizat Bolojan.
Premierul a prezentat principalele aspecte ale inițiativei legislative.
„Stabilirea pensiei la cel mult 70% din salariul net în ultimul an de muncă, creșterea vechimii în muncă de la 25 de la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, în cadrul unei perioade de tranziție de aproximativ 15 ani”, a afirmat Bolojan.
Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, iar vârsta de pensionare va fi majorată progresiv până în 2041.