Actualizare 16:20: Premierul a explicat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea asupra proiectului de lege
Premierul IlieBolojan menționează că proiectul de lege pe care Guvernulîși asumă răspunderea prevede creșterea duratei vechimii în muncă la cel puțin 35 de ani și stabilește o limitare a pensiei la 70% din salariul net de ultimă oră.
„De asemenea, față de primul proiect, se extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. Astaînseamnă că,în fiecare an, de acum înainte, fiecare nouă generație de magistrați va trebui să activeze încă un an, astfelca, treptat, de la 50 până la 65 de ani, vârsta de pensionare să crească pe parcursul următorilor 15 ani”, a declarat liderul Guvernului.
El afirmă că proiectul răspunde unui sentiment de inechitate socială resimțit de cetățeni.
„ Nicăieri nu sunt pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani, iar în state civilizate nu există pensii calculate la același nivel cu ultimul salariu sau, după cum știți, ani de zile, salariul de pensionare a fost mai mare decât ultimul salariu. Persoanele care lucrează în schimburi în România, operatorii de autobuze, muncitorii din fabrici, funcționarii publici care își îndeplinesc cu corectitudine atribuțiile, investitorii noștri, nu se resimt fiind respectați atât timp cât sistemul continuă să funcționeze”, a mai spus Bolojan.
Totodată, el adaugă că această inițiativă va consolida fundamentul economic al țării.
„ În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa în privința numărului de cetățeni din populația activă care participă la economie, iar doar 53% dintre cetățenii României, între 55 și 64 de ani, sunt implicați în activități economice formale, înțelepciunea ne sugerează că ceilalți fie au plecat din țară, fie beneficiază de pensionări anticipate sau alte drepturi, și nu mai sunt implicați în economie. Pentru a avea bugete mai sănătoase și o economie mai puternică, trebuie să creștem numărul de persoane active economic, să avem mai mulți angajați în sectorul real și o economie competitivă, fundamentată pe baze solide”, susține liderul guvernamental.
El concluzionează că această inițiativă asigură sustenabilitatea sistemului de pensii în perspectivă.
„ În final, proiectul răspunde și condițiilor impuse de accesarea fondurilor europene, deoarece corectarea nedreptăților sociale reflectate în sistemul de pensii constituie una dintre cerințele României, fiind inclusă în PNRR. Odată cu demararea procedurii de asumare a responsabilității în data de 28, considerăm că toate condițiile sunt întrunite pentru ca România să poată primi fondurile europene disponibile. Aceste motive au determinat Guvernul să adopte această inițiativă legislativă”, a încheiat premierul.
Actualizare 15:52: Începutul ședinței plenului pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului privind pensiile magistraților
Ședința plenului reunit pentru declanșarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege despre pensiile magistraților a fost inițiată. La întâlnire sunt prezenți 375 de parlamentari din totalul de 463.
Actualizare 15:10: Ședință comună pentru celebrarea Zilei Naționale a României
Mai mulți parlamentari au luat cuvântul: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minorități naționale).
Actualizare 14:42: Bolojan, huiduit în Parlament în timp ce Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale
Premierul Ilie Bolojan a ajuns în Parlament pentru participarea la ședința solemnă de Ziua Națională și ulterior pentru dezbaterea asupra angajării răspunderii Guvernului pe reforma pensiilor magistraților.
În holurile Parlamentului, premierul a fost întâmpinat cu huiduieli din partea angajaților care organizaseră un protest spontan.
Aceștia au huiduit, scandând „Demisia, demisia” și afișând mesaje antigvernamentale pe foi.
Actualizare Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul despre pensiile de serviciu
Guvernul a respins toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile speciale, a anunțat purtătorul de cuvânt, Ioana Dogioiu.
Cele mai multe amendamente proveneau din partea grupului POT: deputatul Dumitru Barna a propus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6, iar grupul AUR – 5.
Știrea inițială:
Guvernul intenționează să își asume răspunderea în plenul reunit marți, chiar de Ziua Națională, reunirea fiind programată la ora 14:30, în cadrul unei ședințe festive.
Este a doua încercare a Guvernului de a-și asuma responsabilitatea asupra proiectului, de această dată fiind avizat și de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), însă avizul este negativ. În ciuda acestei opinii, avizul fiind consultativ, nu există impedimente legale pentru ca legea să nu fie adoptată, după cum s-a întâmplat și anterior.
Diferența față de versiunea precedentă constă în majorarea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an anual, atingând 65 de ani în 2042.
Proiectul nu este susținut de magistrați, toate curțile de apel din țară demonstrând opoziție, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) intenționează să depună o nouă sesizare la CCR, similar cu cea din prima încercare. În data de 20 octombrie, Curtea Constituțională a admis o sesizare de neconstituționalitate asupra reformei pensiilor de serviciu.
Magistrații contestă modul de calcul al pensiei, care, potrivit proiectului, se va stabili la 70% din salariul brut, în timp ce ei preferă ca pensia să fie calculată la 65% din salariul net.
Guvernul accelerează reformarea pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele stabilite în PNRR. Premierul Bolojan subliniază că aceste modificări sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității și pentru obținerea finanțării europene. Obiectivul major este ca România să îndeplinească până vineri trei jaloane din PNRR, inclusiv reformarea pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproape 800 de milioane de euro.
Ilie Bolojan afirmă că inițiativa vizează corectarea dezechilibrelor și consolidarea durabilității sistemului de pensii.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților se sprijină pe trei teme principale: accesarea fondurilor europene, corectarea nedreptăților sociale, precum pensionarea anticipată și pensia egală cu ultimul salariu, precum și punerea sistemului de pensii pe baze solide pentru anii următori”, a explicat Bolojan.
Liderul guvernamental a detaliat principalele elemente ale proiectului.
„ Stabilirea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii totale în muncă de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare de la 48/50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de circa 15 ani”, a specificat Bolojan.
Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon la 70% din salariul net, iar vârsta de pensionare va fi majorată progresiv până în 2041.