Guvernul a trimis spre aprobare proiectul privind pensiile magistraților, parte a unui pachet legislativ cu cinci componente. Proiectul, prezentat încă din august, rămâne neschimbat, generând reacții negative și proteste din partea magistraților, care și-au suspendat activitatea.
Dacă proiectul va fi adoptat și va trece de Curtea Constituțională, va intra în vigoare din 1 octombrie 2025. În perioada 2025-2036, vor exista prevederi tranzitorii, crescând treptat vârsta de pensionare a magistraților cu câte un an și jumătate în fiecare an, până la stabilirea vârstei standard de 65 de ani în 2036.
Proiectul de modificare a pensiilor magistraților cuprinde următoarele aspecte:
- Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, conform sistemului public de pensii.
- Vechimea necesară pentru pensionare este de 35 de ani, față de 25 de ani în prezent.
- Pensia maximă va fi de 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din cel brut.
- Magistrații în funcție vor avea o creștere graduală a vârstei de pensionare, până în 2036.
Pensionarea anticipată va rămâne posibilă, cu condiția de a avea o vechime de 35 de ani și cu o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensie, dacă nu au împlinit cele 65 de ani.
Proiectul legislativ privind pensiile magistraților a rămas neschimbat față de propunerea inițială, în ciuda nemulțumirilor manifestate de magistrați.
După avizarea Consiliului Economic și Social (CES) și a altor instanțe, Guvernul va adopta proiectul în ședință de Guvern și va asuma răspunderea în Parlament. O eventuală moțiune de cenzură depusă de opoziție în termen de trei zile ar putea împiedica adoptarea.
Surse politice au declarat că pachetul de măsuri fiscale a fost împărțit în cinci componente pentru a evita eventuale probleme cu Curtea Constituțională, urmând a fi adoptate în aceeași zi.
Proiectul a declanșat proteste și acțiuni în instanțe
Proiectul a produs reacții puternice din partea sistemului judiciar, ducând la suspendarea activității în instanțe și parchete.
În timpul suspendării, instanțele vor judeca urgențele în materie penală și civilă. În materie penală, se vor trata măsurile preventive, cele medicale și cererile de mandate de supraveghere. În materie civilă, se vor soluționa măsuri de protecție pentru minori, asiguratorii, ordonanțe președințiale, tratamente medicale, răpiri internaționale de copii, ordine de protecție și suspendări administrative.
Parchetele au suspendat majoritatea activităților de urmărire penală, cu excepții limitate, precum și soluționarea plângerilor formulate împotriva deciziilor de netrimitere în judecată. Relațiile cu publicul sunt, de asemenea, suspendate.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat proiectul, susținând că acesta afectează grav independența justiției. CSM a argumentat că proiectul nu este rezultatul unui dialog cu magistrații și reprezintă o atitudine inflexibilă a puterii executive.
În plus, CSM a criticat:
- Atacurile repetate ale reprezentanților guvernării asupra sistemului judiciar.
- Campania mass-media împotriva justiției.
- Prezentarea modificărilor ca o eliminare a privilegiilor magistraților.
- Ignorarea argumentelor magistraților și amenințarea cu demoralizarea acestora.