Al doilea proiect pentru pensiile speciale: 70% din ultimul salariu net și o perioadă de tranziție de 15 ani
Guvernul condus de Ilie Bolojan a menționat că magistratul se va putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 conform legislației actuale, cu un maximum de 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul, formată din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă”, stipulează proiectul coaliției între Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.
Practic, procentul a rămas același ca în propunerea anterioară, adoptată în Parlament și ulterior respinsă de CCR.
Singura schimbare este la durata perioadei de tranziție, care va fi extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. „În cadrul celor cel puțin 25 de ani de vechime necesari pentru pensionare, perioada de activitate în domenii juridice altele va fi de 10 ani”, a clarificat Executivul.
Premierul Bolojan a exprimat din nou speranța ca CSM să emită cât mai repede avizul, deși acesta are doar caracter consultativ. În cazul în care angajamentul din PNRR privind pensiile speciale nu va fi respectat până pe 28 noiembrie, România va pierde 231 milioane de euro.
De asemenea, Bolojan a declarat recent că noul proiect este „echitabil, just și respectuos” și a făcut apel la buna-credință a CSM. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a sugerat că, dacă magistratii nu acceptă, trebuie implementat un sistem de calcul care elimină pensiile speciale în favoarea celor contributive, acuzând magistrații de acționare contra ordinii constituționale. Aceste declarații au dus la revocarea sa de către președintele Nicușor Dan.
Magistrații au blocat sistemul judiciar și riscă să lase România fără 231 de milioane de euro dacă CSM amână emiterea avizului consultativ
Amintim că reforma pensiilor magistraților, aprobată inițial în pachetul 2 de măsuri fiscale ale Guvernului condus de Ilie Bolojan și ulterior ratificată în Parlament la 1 septembrie, prevedea majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o tranziție de 10 ani și plafonarea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din salariul brut maxim, așa cum este în prezent.
70% reprezintă o pensie lunară netă de 3.200 de euro pentru un magistrat, „o pensie pe care foarte puțini cetățeni români o primesc, după o carieră de 35-40 de ani”, a explicat Ilie Bolojan.
Pe 20 octombrie, CCR a decis, după două amânări, că legea ce reduce pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor este neconstituțională. Decizia a fost votată cu 5-4, judecătorii majoritari fiind de la PSD. Ulterior, CCR a explicat într-un raport amplu, exprimat în limbaj tehnic juridic dificil pentru public, că refuzul a fost fundamentat pe lipsa avizului CSM.
Pe 4 noiembrie, liderii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR au identificat o soluție: extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, menținând plafonul pensiilor speciale la 70% din ultimele venituri nete, conform primei variante asumate în Parlament.
Cu toate acestea, CSM, Înalta Curte și Procurorul General au refuzat în discuții cu președintele Nicușor Dan această propunere și au solicitat ca pensia să fie egală cu ultimul salariu net, cerere considerată inacceptabilă de coaliție.
Este extrem de important ca, dacă jalonul 215 din PNRR privind reformarea pensiilor speciale nu este îndeplinit până pe 28 noiembrie, România va fi penalizată cu 231 milioane de euro. Pentru a evita această penalizare, CSM trebuie să emită rapid avizul, care are un caracter consultativ, pentru ca legea să treacă de procedura legislativă și să fie promulgată la timp de președintele Nicușor Dan.
Cristian Tudor Popescu critică dur magistrații: „Pun în libertate infractori, violatori, criminali”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu s-a revoltat recent împotriva magistraților care au blocat sistemul judiciar prin greve și a menționat deciziile judecătorilor care eliberează infractori, escroci, violatori și criminali.
El a subliniat că președintele Nicușor Dan afirmă frecvent că magistrații muncesc intens, dar nu menționează faptul că niciunul nu este tras la răspundere pentru deciziile nejustificate.
„Decizii incredibile, revoltătoare, care eliberează infractori, escroci, violatori și criminali, precum și prescripții după procese desfășurate pe ani de zile, sunt ignorate. Judecătoarea din Constanța, care, având dosarul în față, a confundat victima cu suspectul și a strigat pe nume pe copilul ucis Sebastian, și care, la întrebările presei, a rămas tăcută și a mestecat gumă, este în continuare în activitate. Ce face Inspecția Judiciară? Ce este această instituție și ce atribuții are?”, a punctat Cristian Tudor Popescu.