„Evaluarea finală a constat în analiza declarațiilor de intenție și a interviurilor, conform criteriilor comunicate anterior. În contextul operațional și strategic actual al companiei și având în vedere complexitatea mandatului, în ședința din 26 noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a concluzionat că niciun candidat nu corespunde pe deplin cerințelor pentru poziția de director general în acest moment”, a menționat compania.
Consiliul de Supraveghere a hotărât reluarea imediată a procesului de selecție și păstrarea actualei conduceri interimare.
„Pentru a asigura continuitatea operațională până la finalizarea selecției, Consiliul de Supraveghere menține măsurile interimare privind atribuțiile de director general și director financiar.
Respectarea standardelor de competență reprezintă o obligație legală, nu o opțiune, procesul de selecție reflectând aplicarea corectă a cadrului legal, precum și respectarea bunelor practici. Hidroelectrica reafirmă angajamentul pentru o guvernanță robustă, transparentă și performantă.
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica rămâne ferm dedicat finalizării rapide a procedurii de selecție, menținând principiile de transparență, competiție și conformitate, iar respectarea cadrului legal și a standardelor OUG 109/2011 este esențială pentru o guvernanță credibilă și performantă”, a comunicat compania.
De ce are nevoie Hidroelectrica de un nou conducător
Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis încheierea pe cale amiabilă a contractelor de mandat ale directorului general, Karoly Borbely, și ale directorului financiar, Marian Fetița, în septembrie. Schimbările au avut loc la jumătatea mandatului. Cei doi dețineau mandate de patru ani, însă numirile lor în conducerea Hidroelectrica au fost contestate de Organizația Europeană, iar o parte din fondurile din PNRR destinate țării au fost blocate din cauza acestei situații. Problema a fost semnalată Guvernului României încă din luna mai, însă Borbely a refuzat să demisioneze.
România are aproape 230 de milioane de euro din PNRR blocați, din cauza neîndeplinirii jalonului 121 referitor la guvernanța corporativă. Unul dintre motivele blocajului a fost și numirea, în trecut, a lui Karoly Borbely în poziția de director general al Hidroelectrica. Deși procedura conform legislației românești a fost corectă, aceasta a suscitat nemulțumirea Organizației Europene, care a considerat că nu respectă standardele de guvernanță corporativă.
Organizația Europeană a solicitat înlocuirea celor doi și reluarea procesului de selecție, urmând ca acest proces să se finalizeze până la sfârșitul acestei luni.
Conform surselor apropiate situației, cel mai aproape de numirea în poziția de CEO era Radu-Ioan Constantin, cu o experiență de 17 ani în Hidroelectrica și în prezent membru în organul de conducere, ocupând funcția de Director Administrativ și Logistică.
În prezent, după decizia Consiliului de Supraveghere, conducerea companiei este asigurată de Bogdan Badea, director de investiții și fost director general.
Care sunt implicațiile pentru fondurile din PNRR dacă România pierde finanțarea din cauza conducerii Hidroelectrica?
Potrivit evaluărilor oficialilor Ministerului Energiei, România ar putea pierde 16 milioane de euro din PNRR din cauza situației actuale a conducerii de la Hidroelectrica. În plus, chiar și după acceptarea tentativei de demisie, Karoly Borbely, fostul CEO, a afirmat că șansele de a numi un nou director general cu mandat complet până la sfârșitul lunii noiembrie sunt minime.
„Din păcate, cred că probabilitatea de a îndeplini jalonul până la finalul lunii noiembrie este zero, deoarece nu există instrumente concrete pentru a demonstra acest lucru. Riscul cel mai mare este pierderea celor 16 milioane de euro și destabilizarea pe termen mediu și lung a companiei. Nimeni nu a definit clar acest risc”, a precizat Borbely, care putea opta pentru demisie mai devreme.
Guvernul a elaborat un proiect legislativ ce permite ministerelor cu proceduri de selecție în curs pentru funcții de administratori să finalizeze aceste proceses până la 31 martie 2026 și să numească noi administratori provizorii.
După negocierile cu Organizația Europeană, se pare că Guvernul a obținut prelungirea cu patru luni pentru mandatul directorilor companiilor, însă nu este clar dacă această extindere se aplică și în cazul Hidroelectrica sau dacă vor fi pierdute fondurile aferente jalonului.