La data de miercuri, 29 octombrie, s-a desfășurat la Madrid cea de-a zecea ediție a Huawei Connect Europa, conferință ce a reunit lideri din domeniu, parteneri și experți în tehnologie, într-un moment în care continentul european caută echilibrul între digitalizarea accelerată și reducerea emisiilor de carbon. Sub titlul „All Intelligence, Greener Europe”, evenimentul a pus accent pe rolul inteligenței artificiale în reformarea economiei europene și în dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile.
David Wang: „Inteligența artificială, 5G și energiile regenerabile vor redefini regulile economiei globale”
În cadrul deschiderii evenimentului, David Wang, director executiv al Consiliului de Administrație Huawei, a abordat tranziția rapidă către o societate inteligentă. Conform estimărilor sale, doar tehnologia de inteligență artificială va aduce peste 22,3 trilioane de dolari la economia mondială în următorii cinci ani.
Funcționarul a subliniat că Europa este „bine poziționată” pentru a beneficia de această revoluție tehnologică, utilizând infrastructura Huawei, care poate conecta aproximativ o treime din populația europeană, inclusiv zonele rurale. Compania colaborează cu peste 5.000 de parteneri locali pentru crearea de soluții adaptate în domenii precum educație, sănătate și industrie.
Wang a menționat că Huawei a livrat 278 miliarde de kWh de energie verde către Europa, echivalentul consumului anual a 80 de milioane de gospodării, până la finele anului 2024. În același timp, programele Huawei ICT Academy au instruit peste 30.000 de studenți europeni în tehnologiile informației.
Chiar dacă Huawei intenționează să extindă rețeaua de centre de cercetare și producție în Europa, compania se confruntă în continuare cu restricții în sectorul telecomunicațiilor în mai multe țări europene, inclusiv în România. Astfel, o strategie diversificată devine imperative.
Întreprinderile mici și mijlocii, sectorul prioritar de dezvoltare
Leo Chen, Vicepreședinte senior și Șef de vânzări pentru sectorul enterprise Huawei, a centrat discuția asupra aplicabilității practice. În mod concret, cum poate fi tradusă strategia digitală în beneficii tangibile pentru companii și comunități. Chen a avertizat că doar 36% dintre societățile europene au implementat tehnologii de inteligență artificială, iar până în 2030, se vor avea nevoie de peste 8 milioane de specialiști în ICT. Huawei propune trei direcții pentru a reduce aceste diferențe: inovare tehnologică, ecosisteme colaborative și dezvoltarea de talente.
Printre soluțiile inovatoare anunțate s-au numărat HUAWEI eKit 4+10+N, dedicate IMM-urilor din domenii precum educație, comerț și sănătate, precum și platforma SHAPE 2.0, un cadru de colaborare pentru sprijinirea distribuitorilor și integratorilor locali prin finanțare, certificări și programe de pregătire. Huawei intenționează să deschidă 15 centre noi de experiență și formare în Europa și să extindă programele educaționale pentru a instrui peste 250.000 de profesioniști ICT până în 2030.
UNESCO și Huawei, colaborare pentru promovarea educației digitale în Europa Centrală. România, țară pilot
O secțiune esențială a conferinței de la Madrid a fost prezentarea realizată de Jing Fang, expert principal în cadrul Biroului Regional UNESCO pentru Știință și Cultură în Europa, despre colaborarea dintre organizație și Huawei în domeniul educației STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Deosebită prin prezența feminină a lui Jing Fang pe scena principală și prin relevanța pentru contextul educației din țara noastră.
Proiectul UNESCO, în derulare între 2022 și 2024, a inclus cinci țări europene: Belgia, Germania, Malta, Macedonia de Nord și România. Scopul său a fost promovarea alfabetizării științifice și digitale în rândul elevilor și profesorilor. În România, s-au introdus kituri de micro-științe în licee, promovând învățarea practică și accesibilă, fără costuri mari. Peste 500 de elevi au participat la program, menit să faciliteze experimente științifice în condiții cu resurse limitate.
De asemenea, compania chineză continuă investițiile locale în competențe ICT prin programele Seeds for the Future și Huawei ICT Academy, implementate în mai multe universități din România. Potrivit lui Jing Fang, proiectul a susținut un interes crescut pentru științe, 93% dintre elevii implicați exprimând dorința de continuare în domenii STEM. În plus, inițiativa a generat noi modele digitale educaționale, adaptate nevoilor elevilor și profesorilor din zonă.
Dezbaterea „Europea pregătită pentru viitor”, între reglementare și inovare
Discuția „Europea pregătită pentru viitor – Puterea deschiderii și concurenței loiale”, moderată de Berta Herrero, șefa pentru Diversitate, Echitate și Incluziune la Huawei Europa, a fost una dintre cele mai animate secțiuni ale evenimentului.
„Europa a fost cândva fruntașă în toate domeniile. Acum, a ajuns în urmă. A pierdut din dinamicitate din cauza birocrației excesive și a proceselor complicate”, a afirmat direct Radosław Kedzia, consilier principal Huawei. El a avertizat că reglementările excesive pot încetini ritmul inovării în continent. „Trebuie să rămânem competitivi pe plan global, nu doar să respectăm formalitățile”, a adăugat el.
În contrapartidă, profesorul Cecilia Celeste Danesi, specialist în etica inteligenței artificiale la Universitatea Pontificală din Salamanca, a pledat pentru un echilibru: „Reglementarea nu anulează inovația. Industriile cele mai reglementate, precum farmaceuticele și finanțele, sunt și cele mai profitabile. Esențial este să stabilim standarde globale, nu bariere naționale.” Ea a amintit de inițiativa AI Act, ca un cadru legislativ principal pentru inteligența artificială, considerat un „ghid global” și a argumentat că, în viitor, AI ar putea fi recunoscută drept un drept fundamental, similar accesului la internet.
De asemenea, Garry Connolly, fondatorul Digital Infrastructure Ireland, a oferit un exemplu concret: Irlanda, devenită centru european pentru centre de date, a reușit să convertească digitalizarea în decarbonizare, dar „nu fără greșeli”. El a criticat limbajul tehnic al industriei, subliniind necesitatea unei comunicări clare cu politicienii și publicul: „Trebuie să discutăm despre date și energie în termeni pe înțelesul tuturor. Dacă nu explicăm importanța centrelor de date pentru economie, opinia publică va fi contrară.”
Panelul a abordat și diversitatea în tehnologie. Danesi a evidențiat că femeile reprezintă doar 25-30% din forța de muncă în AI, iar în poziții de conducere proporția scade sub 15%. „Inteligența artificială poate amplifica stereotipurile dacă echipele de dezvoltare nu includ diversitate”, a spus ea. Ea a menționat inițiative precum Women for Ethical AI (UNESCO) și European Leadership Academy, derulate de Huawei, prin care peste 15.000 de femei din Europa au aplicat pentru programe de dezvoltare digitală și leadership.
În final, Kedzia a adus o perspectivă personală: „Înainte de a învăța AI să nu fie părtinitoare, trebuie întâi să ne depășim propriile prejudecăți inconștiente. Europa are toate resursele: competențe, infrastructură, valori. Dar trebuie să redescoperim spiritul de a acționa, nu doar de a discuta.”