Premierul Ilie Bolojan a afirmat joi seară că guvernul pe care îl conduce va relua proiectul de reformă a pensiilor magistraților imediat ce Curtea Constituțională a României își va motiva decizia prin care a declarat legislația ca fiind neconstituțională. „Acest proiect legislativ era un punct de referință. Dacă nu îl corectăm, nu avem legitimitate să ne extindem în alte domenii”, a subliniat șeful Guvernului.
Judecătorii Curții Constituționale au acceptat, luni, pe aspect formal sesizarea formulată de Înaltă Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea pensiilor magistraților, pentru care Executivul și-a asumat răspunderea în legislativ.
„Imediat ce CCR își va motiva această hotărâre, trebuie reluată procedura, cu respectarea termenelor legale, pentru adoptarea unei legi coerente. Dar nu orice lege. De ce este important acest aspect? Pentru ca, în economia țării, să generăm venituri bugetare suficiente, fiind clar că nu putem colecta mai mulți bani decât valorifică în economie populația activă. Suntem a doua țară din Europa ca număr de oameni în câmpul muncii, angajați în economie”, a explicat premierul, într-un interviu pentru o televiziune națională.
„Este necesară limitarea pensionărilor anticipate. Un guvern care nu reușește să reglementeze această problemă, în condițiile unor salarii majore și câștiguri de peste 2 miliarde de euro în procese, face o greșeală gravă. Costurile pentru infrastructuri precum drumul expres Arad-Oradea sunt semnificative. Este nevoie de o lege a salariilor care să asigure stabilitatea în această zonă”, a adăugat Bolojan, în primele sale comentarii după decizia CCR.
„Este anormal ca magistrații să iasă la pensie între 48-50 de ani”
„Țara noastră are o criză fiscală acută și o lipsă de încredere în instituții și în clasa politică. Percepția publică este că anumite categorii sunt privilegiate în detrimentul majorității cetățenilor. Conceptul de privilegii nejustificate este apreciat de populație. În Europa, magistrații ies la pensie la vârsta de 65 de ani, în anumite țări peste, deci este anormal ca în România să se pensioneze la 48-50 de ani. Este o situație nesustenabilă financiar”, a explicat șeful Executivului, motivând intenția de a relua procesul legislativ.
„Recent, pensiile în sistemul judiciar nu depășesc 70% din salariul mediu din ultimii cinci ani. O pensie contribuțională reprezintă între 50% și 58% din media ultimilor ani de activitate. Aceste standarde europene pentru mine reprezintă un punct de referință pentru echitate. Nu intenționez să pun în pericol interesele cetățenilor”, a spus premierul.
De ce nu a așteptat avizul consultativ al CSM
Ilie Bolojan a explicat motivul pentru care nu s-a mai așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ce a fost și cauza formală pentru respingerea proiectului de către CCR.
„Pentru că, până acum, CCR nu a stabilit termene pentru astfel de consultări. Am așteptat zece zile pentru aviz, iar de la solicitare și până la decizia finală, s-au scurs exact zece zile. CCR a stabilit în acest caz o limită temporară, pe care vom respecta. Însă refuzul lor arată că cel puțin patru judecători au considerat că Guvernul a respectat procedurile rezonabile pentru obținerea unui aviz consultativ”, a precizat oficialul.
Alte explicații ale premierului Bolojan:
- „Din punct de vedere procedural, cinci din nouă judecători au considerat că Guvernul a respectat pașii necesari, solicitând avizul consultativ de la CSM. În precedenta practică, CCR nu a impus un termen specific pentru așteptare. Este un proces consultativ, prin urmare CSM poate acorda sau refuza avizul, sau îl poate declara favorabil sau nefavorabil. Procedura de bază este consultarea.
- Am comunicat cu CSM, ICCJ și Parchetul General, și am transmis propuneri și comparări ale textelor legale actuale și noi. Am primit răspunsuri că nu pot aviza fără un proiect de lege concret. Am urmat procedurile standard, solicitând oficial avizul CSM prin adrese transmise în mod repetat.
- De la solicitarea avizului, 22 august, până la finalul lunii, nu am primit răspuns oficial, deși CSM a avut timp să se întrunească și să dea o opinie, inclusiv prin consultări și ședințe publice.
„Un punct de referință”
În cadrul declarației, șeful Guvernului a definit proiectul reformei pensiilor magistraților ca fiind un „punct de referință”.
„Dacă nu îl corectăm, legitimitatea în alte domenii devine discutabilă. În Ministerul de Interne avem peste 100.000 de angajați, iar pensionările se fac în jurul vârstei de 50 de ani, însă unii angajați, precum cei din paza și securitate, se pensionează mai devreme pentru că sunt expuși riscurilor fizice. Este diferit pentru cei care asigură ordinea publică, unde pensionarea la 65 de ani este posibilă”, a explicat el.
„Ce guvern care nu poate regula pensiile magistraților, nu are legitimitate să reglementeze mai larg? Acest subiect afectează societatea, nu pot negocia compromisuri în detrimentul interesului public. Este o problemă economică și socială esențială”, a afirmat premierul.
Cei nouă judecători ai CCR au confirmat, luni, neconstituționalitatea legii ICCJ referitoare la sistemul de pensii pentru judecători și procurori, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.
Instanța supremă a subliniat că legislația ignoră, încă o dată, importanța pensiei speciale în menținerea independenței justiției.
Proiectul de lege a stârnit reacții dure în sistemul judiciar și a generat proteste, prin suspendarea activităților în instanțe și parchete.
Conform inițiativei, până în anul 2036, vor exista norme tranzitorii în care, anual, magistraților li se va adăuga câte un an și șase luni la vârsta de pensionare, până când aceasta va ajunge la 65 de ani.
Reformarea pensiilor magistraților prevedea:
- Stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, conform sistemului public de pensii.
- Obligația de a avea 35 de ani vechime pentru pensionare, față de 25 câți au în prezent.
- Limita pensiei magistraților la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% acum.
- În cazul magistraților în activitate, creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036, prin adăugarea anuală a 1 an și 6 luni.
De asemenea, legislația permite pensionarea anticipată pentru magistrați cu 35 de ani vechime, dar se aplică o penalizare de 2% anual până la majorarea vârstei standard de 65 de ani.
După decizia CCR, premierul Ilie Bolojan a declarat că reforma rămâne „un angajament ferm al guvernului și al coaliției”. „CCR nu a respins pe fond proiectul, ci doar din motive procedurale, astfel încât guvernul poate relua inițiativa”, a menționat șeful Executivului într-un comunicat oficial.