
Șeful Executivului a fost întrebat despre întârzierea pachetului 2, însă a evitat o replică directă, iar moderatorul nu a insistat.
Bolojan a adresat un mesaj indirect PSD-ului, solicitând să nu obstrucționeze adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale: „Pachetul 2 reprezintă o continuare a primului. Acesta cuprinde 5 puncte cheie. Având în vedere complexitatea și amploarea sa, poate fi aprobat doar prin asumare de responsabilitate. Sper ca, cu toate întârzierile, fie ele obiective sau subiective, să fie adoptat până la finalul acestei luni. Dacă nu va fi aprobat, vom ignora gravitatea situației actuale și necesitatea de a corecta abaterile acumulate.”
Premierul a comentat și despre perspectivele dacă pachetul nu va primi aprobare până la finalul lunii. „Dacă pachetul nu va fi adoptat, ne vom confrunta cu o impas. Am încredere că vom depăși această perioadă dificilă respectând demersurile necesare.”, a declarat Bolojan.
„Dacă ne limităm la adoptarea unor pachete individuale, fără a finaliza demersurile, este doar o chestiune de timp până când situația economico-financiară se va deteriora semnificativ, riscând incapacitatea de plată”, a subliniat șeful Guvernului.
Primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, aprobat de Guvern pe 7 iulie și intrat în vigoare la 1 august, conține măsuri cu impact semnificativ asupra cetățenilor. Principalele includ o majorare a TVA la 21% și o nouă impozitare a pensiilor cu un anumit prag lunar net.
Adoptarea celui de-al doilea pachet a fost blocată de tensiunile din coaliție, PSD impunând condiții pentru a restabili dialogul cu PNL, USR și UDMR.
Principalele obiective ale pachetului doi includ:
- restructurarea societăților comerciale de stat; redimensionarea consiliilor de administrație ale unor organisme precum ASF, ANCOM și ANRE
- reforma fiscală
- reforma administrației locale și centrale prin optimizarea aparatului bugetar, descentralizare și digitalizare
- combaterea evaziunii fiscale și fraudării resurselor publice prin modificări legislative
- regularea pensiilor speciale ale magistraților.
Aceste măsuri urmăresc reducerea cheltuielilor statului, după ce România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit din Europa (9,3% din PIB).














