Inflația afectează puterea de cumpărare, Foto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia Images
Economia României încetinește din cauza ajustărilor fiscale, iar puterea de cumpărare este afectată de inflație și taxe, conform celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, citate de Agerpres. Previziunile indică un impact mai accentuat al măsurilor de ajustare fiscală în acest an, în special prin reducerea nivelului de trai al populației, ca urmare a inflației ridicate din prima jumătate a anului și a scăderii veniturilor.
Instituția a revizuit în scădere estimarea de creștere economică la 1%, ca urmare a reducerii consumului privat și a menținerii presiunilor inflaționiste ridicate.
Reducerea consumului privat devine semnificativă
Cea mai majoră schimbare vizibilă se înregistrează la nivelul comportamentului de cheltuieli. CNSP anticipă o reducere importantă a dispoziției populației de a cheltui, ceea ce va determina o scădere a consumului privat cu 0,8%.
În acest context economic auster, sectorul construcțiilor rămâne principalul motor de creștere, fiind susținut masiv de proiectele de infrastructură finanțate prin fonduri europene.
Deși industria și serviciile dau semne de redresare modestă, investițiile brute sunt prognozate să crească cu 4,0%, condiționat însă de accelerarea absorbției fondurilor din programul „Next Generation EU”, având în vedere apropierea finalizării PNRR în decembrie 2026.
Prețurile la gaze și alimente ar putea crește
Piața muncii resimte și ea incertitudinile din investiții. CNSP a revizuit estimările referitoare la numărul de salariați pentru 2026, anticipând o stagnare (0%), comparativ cu creșterea de 0,5% estimată anterior.
Veniturile estimative indică un salariu mediu brut de 9.192 de lei pe lună în 2026, cu o creștere de 5,5%. Totuși, această creștere va fi diferențiată: în sectorul privat, vor încerca să coreleze salariile cu inflația și salariul minim, în timp ce sectorul bugetar se va confrunta cu o scădere a veniturilor ca urmare a consolidării fiscale.
De asemenea, experții avertizează asupra unor „șocuri” suplimentare de preț. Reactualizarea prețurilor la gaze naturale și eliminarea plafonului de adaos comercial la alimentele de bază ar putea tempera scăderea inflației și ar putea afecta mai sever buzunarele românilor.
Leul s-ar putea deprecia
Pentru 2026, ipoteza de lucru a Comisiei prevede o depreciere de aproximativ 1% a monedei naționale, cu un curs mediu estimat la 5,11 lei pentru un euro.
În ceea ce privește comerțul exterior, exportul net va contribui pozitiv cu 0,5 puncte procentuale la creșterea PIB, nu neapărat printr-o creștere accentuată a exporturilor, ci mai ales prin încetinirea importurilor (+1,2%), determinată de reducerea cererii interne. Deficitul de cont curent se estimează să scadă la 6,6% din PIB în 2026, față de 8% în 2025.
Economia se va recupera în următorii ani
După un 2026 marcat de ajustări, estimările pe termen mediu devin mai optimiste. Pentru perioada 2027-2029, CNSP prognozează o rată medie anuală de creștere economică de peste 2%. De asemenea, consumul privat va fi relansat, previzionându-se o creștere medie de 2,6%.
Se anticipează o revigorare a sectorului serviciilor cu valoare adăugată ridicată și a industriei, cu o creștere de 2%. Pentru inflație, se estimează o valoare de aproximativ 3% în 2027.