Impactul grupurilor civice din marile orașe: consultări cetățenești false în București și participare în ONG-uri în Madrid – HotNews.ro

Cât de influente și populare sunt grupurile civice din marile orașe? Reușesc acestea să-și atingă obiectivele în conflictul cu autoritățile locale? Am analizat aceste aspecte în București, Zagreb, Sofia și Madrid. „Grupurile civice reprezintă, în esență, motorul schimbării urbane: transformă terenuri și spații comunitare, implementează microproiecte de infrastructură verde, mobilizează cetățenii și demonstrează că orice gest contează”, afirmă Mihaela Gălie de la Fundația Comunitară București, într-un interviu acordat publicației HotNews.

• În București, rezultate concrete sunt, de multe ori, modeste: „Consultările reale cu cetățenii lipsesc, fiind doar simbolice”, relatează Cristian Șoimaru, președintele Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, care de ani de zile se confruntă cu Primăria Sectorului 3 pentru salvarea unei porțiuni din parc de la defrișare.
• În același timp, în Madrid, grupurile civice au o tradiție veche, iar unul din cinci locuitori face parte dintr-o asociație comunitară.
• Acest material face parte din proiectul Pulse, o inițiativă jurnalistică internațională în care HotNews este partener, oferind publicului informații documentate și diverse despre probleme de interes public din mai multe țări.
• Autorii articolului sunt Gruia Dragomir (HotNews – România), Marina Kelava (H-Alter.org – Croația), Zornitsa Lateva (Mediapool.bg – Bulgaria) și Ana Somavilla (El Confidencial – Spania).

Pentru mulți, faptul că în 2025 președintele României a devenit Nicușor Dan, fost activist civic și fondator al Asociației „Salvați Bucureștiul”, care a luptat pentru conservarea clădirilor istorice și a spațiilor verzi în Capitală, indică o creștere a influenței ONG-urilor locale în ultimii ani.

În București activează 30 de grupuri civice

O altă dovadă este creșterea numărului de organizații. Fundația Comunitară București a identificat peste 50 de grupuri civice și asociații de cartier, dintre care 30 sunt active în prezent, conform declarațiilor Mihaela Gălie, specialist în comunicare. Unele se mobilizează pentru protejarea unui parc sau a unui spațiu verde, altele urmăresc viața comunității la nivel de bloc sau de câteva străzi. Domeniile vizate includ în mod frecvent conservarea spațiilor verzi, prevenirea construcțiilor ilegale și dezvoltarea de spații comunitare, relatază Gălie.

„Grupurile civice sunt, în fond, catalizatorii schimbării urbane. Ele concretizează proiecte – transformă curți și grădini comunitare, implementează microproiecte de infrastructură verde, mobilizează cetățenii și subliniază că fiecare gest are impact. În același timp, experimentează idei noi, care pot fi preluate și extinse de autorități, și educă comunitatea despre mediul înconjurător și despre importanța unui oraș rezilient”, mai explică reprezentanta organizației, care sprijină, în prezent, 13 grupuri de inițiativă, prin finanțare și consultanță.

HotNews a analizat câteva dintre cele mai cunoscute grupuri civice din București pentru a înțelege structura lor, modul în care exercită presiuni asupra autorităților locale și obstacolele întâmpinate în relația cu administrația publică.

Inițiativa Prelungirea Ghencea: „Este nevoie de mai mulți implicați în activismul civic”

Inițiativa Prelungirea Ghencea.

Confundată cu începuturile ei, Delia Mihalache afirmă că totul a debutat de la o problemă aparent simplă: o avarie la rețeaua de apă, în noaptea de Revelion 2012.

„Atunci, am cunoscut virtual vecinii mei, pe Facebook, și am contactat persoanele care reclamaseră avaria, propunând să acționăm împreună pentru soluționarea situației. În ianuarie 2013, am creat o pagină dedicată comunității, numind-o „Inițiativa Prelungirea Ghencea”.”

Rezultatul a fost o primă victorie: o petiție semnată de 200 de persoane și lucrări de reparație a rețelei de apă, realizate în vara anului 2013. „Aceasta ne-a motivat să ne implicăm și în alte probleme ale zonei.”

Astăzi, zona Prelungirea Ghencea reprezintă una dintre cele mai dificile din punct de vedere urbanistic în București.

„În această margine de sector 6, adiacente județului Ilfov, în zona Bragadiru, Clinceni și Domnești, dezvoltarea imobiliară a fost intensă de peste 25 de ani, sub ochii permisivi ai autorităților. Majoritatea proiectelor au fost aprobate cu derogări de la regulamentul urbanistic, prin PUD-uri, fapt ce a dus la încălcarea obligației de a avea minimum 30% spații verzi și suficiente locuri de parcare. De asemenea, infrastructura rutieră nu a ținut pasul cu construcțiile, iar strada principală, Prelungirea Ghencea, are pe mai mult de jumătate din lungime o singură bandă pe sens, fără trotuare și piste de biciclete, fără stații STB adecvate. Problemen în principal îi reprezintă deficitul de mobilitate a locuitorilor”, explică Mihalache.

„Relația cu autoritățile locale s-a ușurat comparativ cu acum 15 ani”

După o perioadă de lipsă de răspuns, grupul a continuat să exercite presiuni prin petiții, memorii și proteste.

În 2019, Primăria Capitalei a demarat proiectul de extindere a Prelungirea Ghencea, la două benzi pe sens, cu linie de tramvai, trotuare și parcări Park & Ride. Lucrările sunt încă în desfășurare, fiind monitorizate de societatea civilă. În anii 2020-2025, au fost adoptate mai multe hotărâri pentru crearea unui parc la Serele Militari, însă două au fost refuzate, din cauza refuzului Agenției Domeniilor Statului de a ceda terenul necesar. Cea de-a treia hotărâre prevede doar un mic parc de sub 3 hectare, pe terenurile ce urmează a fi achiziționate de Primăria Sectorului 6.

Lupta continuă, iar relația cu autoritățile rămâne complicată: „Comparativ cu acum 15 ani, colaborarea cu administrațiile locale s-a îmbunătățit. Însă, de multe ori, opiniile noastre nu sunt luate în calcul, fiind nevoie să recurgem la proteste, campanii media și petiții colective.”

De asemenea, Delia subliniază: „Primarii de sector adesea adoptă atitudini duplicitarie – declară că nu permit dezvoltări neconforme, însă aprobă proiecte nepotrivite pentru a evita conflictele legale cu dezvoltatorii imobiliari.”

Cu toate acestea, Mihalache e optimistă și sugerează: „Ar trebui să fie mai mulți cetățeni implicați în inițiative civice, fiecare în propriul cartier, dar și în cooperare pentru cauze comune care ne afectează pe toți.”

Grupul de Inițiativă Civică Icoanei-Ioanid: „Un cartier mai sigur, mai curat, mai prietenos pentru copii”

În centrul Bucureștiului, între parcurile Icoanei și Ioanid, un grup de părinți a decis să acționeze direct, într-un mod civic și vecin, pentru a îmbunătăți calitatea vieții în cartier. Astfel a apărut Grupul de Inițiativă Civică Icoanei–Ioanid, o comunitate implicată activ în activism civic și spirit de solidaritate locală.

„Inițial, această comunitate s-a format din părinți conștienți de nevoia unui mediu mai sigur și mai curat, pentru copiii noștri, și din membri dispuși să coopereze pentru atingerea acestui scop”, relatează Dana Marin, fondatoarea grupului.

Deși pe prima vedere cartierul pare privilegiat – plin de vegetație, clădiri istorice și străzi liniștite – problemele nu lipsesc. „Fiind în centrul orașului, cele mai critice probleme sunt poluarea, salubritatea (mai ales pentru că se află la granița dintre Sectorul 1 și Sectorul 2), starea clădirilor vechi (majoritatea date din perioada interbelică) și siguranța în cazul unui cutremur.”

În ultimii ani, grupul a realizat o serie de acțiuni concrete, de la intervenții de infrastructură la evenimente comunitare: refacerea trecerilor de pietoni împreună cu vecinii voluntari, tăierea copacilor uscați sau înclinați, curățarea periodică a parcurilor și extinderea trecerilor de pietoni în zone aglomerate.

De asemenea, au transformat cartierul într-o comunitate activă prin organizarea mai multor evenimente pentru locuitori: picnic, concursuri de dovleci, parade de Halloween și Crăciun, seed-bombing, pregătiri pentru situații de urgență, târg de haine second-hand pentru mame, acțiuni de curățenie, participări la Street Delivery, Ziua aerului curat alături de Ecopolis.

Poate cel mai emblematic rezultat este Ghidul de Bună Vecinătate, care oferă informații utile despre cum pot locuitorii să sesizeze problemele, cui să se adreseze și exemple de realizări locale. Acesta poate fi consultat pe site-ul icoanei-ioanid.ro”, spune Dana.

Deși ritmul schimbărilor este lent, relația cu administrația s-a detensionat față de trecut: „În prezent, dialogul se face mai des, însă încă este distanță și trebuie să inițiem de multe ori noi contactul cu autoritățile, formulând cereri și propuneri. În același timp, în sectoare, atitudinea primarilor diferă: unii acționează activ, alții doar aprobă proiecte nepotrivite.”

Delia Mihalache consideră că o implicare mai largă a cetățenilor ar permite realizarea unor proiecte extraordinare pentru comunități.

Părinți de Cireșari: „Am construit o comunitate activă și vigilentă”

În Sectorul 1, între Parcul Herăstrău și Romexpo, un teren abandonat a fost readus la viață datorită efortului locuitorilor. Este povestea Grupului de Inițiativă Civică Cireșarii, fondat de Elena Lucaci, o mamă hotărâtă să revalorizeze Baza Sportivă Cireșarii, închisă pentru comunitate de peste 15 ani.

„Grupul a fost înființat în august 2018, din nevoie reală, întrucât baza sportivă era închisă pentru public foarte mult timp, iar promisiunile politico-electorale nu au produs nimic concret. Refuzul ca spațiul să rămână închis m-a motivat să acționez pentru a recupera un teren destinat comunității”, afirmă Elena.

„Este nevoie ca oamenii să se întâlnească și să lucreze împreună pentru a construi încredere și proiecte viabile, nu doar online”, adaugă. „Altfel, ideile rămân doar la nivel de intenție.”

Reușita cea mai vizibilă a fost reactivarea Bazei Cireșarii, deși aceasta necesită reabilitare, fiind în continuare în atribuțiile Ministerului Educației. Totuși, copiii și familiile pot începe să beneficieze din nou de spațiu, ceea ce reprezintă o dovadă a funcționării implicării civice, în ciuda dificultăților.

Riscurile actuale, precum traficul intens, aglomerarea străzilor, poluarea fonică și distrugerile spațiilor verzi, rămân în atenție. „Traficul a devenit sufocant, iar semnalizarea rutieră este insuficientă. Copiii nu pot merge singuri la școală, iar trotuarele sunt pline de mașini. Poluarea fonică și distrugerile spațiilor verzi ne afectează profund”, atrage Elena Lucaci.

Relația cu autoritățile a trecut prin diferite faze, de la ignorare și confruntare, până la recunoaștere și dialog. „În primul mandat, răspunsurile erau rare și superficiale, iar colaborarea era dificilă. Ultima perioadă a adus o deschidere, cu întâlniri și promisiuni”, explică reprezentanta. Cu toate acestea, numai în 2023, a avut loc una dintre rarele acțiuni de tăiere controlată a arborilor, în colaborare cu specialiști.

„Am avut și o dezbatere publică despre reamenajarea parcului, cu participarea autorităților, în toamna lui 2025”, adaugă. În ciuda progresului, relația rămâne incertă, cu întârzieri și așteptări.

Conștientă de importanța activismului civic, Elena Lucaci consideră că implicarea cetățenilor trebuie să devină o normalitate: „Este esențial ca oameni să se unească, să ceară respectarea legii și calitatea serviciilor. Când administrația funcționează corect, suntem parteneri, iar când devine opacă, întâlnim opoziție și apărare.”

Grupul de Inițiativă Civică Parcul Bazilescu: „Am stopat defrișarea arborilor”

Grupul de Inițiativă Civică Parcul Bazilescu s-a constituit în noiembrie 2024, ca reacție la „toaletările” agresive din parc, relatază Iulian Ignat, reprezentant fondator. „Direcția de Mediu a PMB ne-a salvat arborii, explicând celor de la Sector 1 că nu au dreptul să intervină asupra lor.”

De atunci, această comunitate apără sănătatea și biodiversitatea parcărilor din Bucureștii Noi, avertizând asupra riscului de distrugere a vegetației și solului. „Folosirea excesivă a suflantelor, irigațiile nesustenabile și tăierile inadecvate afectează ecosistemul”, explică Ignat. În prima confruntare, au reușit să determine Direcția de Mediu să oprească tăierile necontrolate, garantând protecția arborilor.

Ulterior, au trimis o solicitare oficială către primarul Sectorului 1 și au participat la o întâlnire în februarie 2025, unde au oferit recomandări pentru colaborare. La începutul anului, în parc a avut loc „o acțiune de tăieri coordonate cu specialiști”, marcând o premieră pentru sector.

Grupul a obținut o victorie importantă: colaborarea cu un specialist arboricultor de renume. În toamna lui 2025, activiștii au organizat o dezbatere publică despre reamenajarea zonei, participată de primar și reprezentanți ai administrației.

Relația cu instituțiile publice este încă nepredictibilă, fiind caracterizată de interes și dialog, dar și de întârzieri în aplicarea proiectelor.

Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan: „Nu cedăm parc”

Comunitatea IOR-Titan s-a format în 2013, când o porțiune importantă din Parcul IOR, aflat lângă bulevardul Nicolae Grigorescu, a fost retrocedată. „Am aflat că autoritățile intenționau construcții ilegale pe terenul nostru. Ne-am mobilizat – am creat pagina „Prietenii Parcului IOR”, am strâns semnături și am manifestat clară opoziție”, marturisește Cristian Șoimaru, președintele grupului.

Un an mai târziu, comunitatea a fost din nou testată: „Primăria intenționa să construiască o clădire uriașă, în zona derdelușului, cu fonduri europene și buget de 9 milioane euro.”

Rezultatul a fost o opoziție hotărâtă – proiectul a fost abandonat, iar zona a rămas intactă, mulțumită activismului comunitar. „S-a întâmplat o adevărată apărare a spațiului verde, după ce s-au tăiat ilegal mii de arbori, iar vegetația a fost distrusă în întreaga zonă.”

Astfel, din cauza conflictelor frecvente cu administrația locală, grupul alege să devină organizație nonprofit, pentru a acționa în instanță dacă este cazul. „Considerăm că retrocedarea terenului a fost făcută ilegal, fiind în contradictoriu cu statutul de parc al zonei”, explică intervențiile lor juridice.

Relația cu primarul Sectorului 3 a fost tensionată, dar cu Primăria Centrală s-au înregistrat îmbunătățiri. „În ultimii ani, colaborarea s-a ameliorat, iar primarul a venit în zonă, făcând promisiuni și amendând firmele care au defrișat ilegal.”

În aprilie 2023, protestul masiv „Nu cedăm Parcul IOR” a mobilizat peste 1.500 de susținători, insistând pentru reintegrarea și reîntregirea zonei. Pentru organizatori, succesul va fi când parcul va fi reabilitat și reînverzit.

Zagreb, Croația: activists civici în politică

În Croația, inițiativele civice sunt adesea informale, acoperind teme precum urbanism, mediu și drepturile omului. Nu există statistici exacte, însă cele mai frecvente subiecte includ gestionarea deșeurilor și protecția patrimoniului urban. La Zagreb, cei mai vizibili activiști civici au devenit parte a puterii administrative locale. Primarul Tomislav Tomašević, anterior lider al campaniei anti-parcare subterană, a integrat activismul civic în politică, implementând politici pentru păstrarea spațiilor verzi și protejarea valorilor istorice, inclusiv prin adoptarea unui Plan Urbanistic General durabil.

Mulți dintre activiști și-au redirecționat implicarea în inițiative legislative sau ONG-uri de mediu, demonstrând că schimbarea reală necesită participare politică directă.

Sofia, Bulgaria: lider de grup civic în alegeri locale

În Sofia, grupurile civice apar adesea spontan, unite de o problemă locală, și funcționează temporar sau se transformă în ONG-uri sau partide politice. Multe inițiative au început ca alianțe ale locuitorilor, folosind rețelele sociale pentru mobilizare.

Exemplul cel mai cunoscut este Spasi Sofia („Salvează Sofia”), fondat inițial pentru îmbunătățirea transportului public, apoi extins și în domeniul urbanismului. Liderul Boris Bonev a obținut rezultate electorale record și a transformat grupul în partid în 2023, influențând politica locală în probleme de mediu și infrastructură.

Alte succese includ promovarea pistelor de biciclete, intervenții împotriva construcțiilor neautorizate și apărarea patrimoniului, demonstrând implicarea civică în procesul decizional local.

Madrid, Spania: un din cinci locuitori în asociații civice

În Spania, activismul comunitar are o tradiție de decenii, implicând grupuri, platforme și asociații pentru apărarea drepturilor sociale, protecția mediului și egalitatea. Primele mișcări majore au apărut în anii ’60, dar amploarea a crescut în anii ’70, odată cu activismul socio-politic, și s-a extins în ultimele decenii în domenii precum mobilitatea urbană și drepturile la locuințe.

Inițiative precum Madrid Central și grupurile de chiriași au dus la politici de reducere a poluării, crearea de zone cu emisii scăzute și dezvoltarea de piste pentru biciclete. Finanțarea vine din fonduri europene și donații, toate având ca bază transparența și implicarea cetățenească.

Participarea civică rămâne redusă, doar 2 din 10 spanioli fiind membri ai unei asociații, iar tinerii fiind mai reticenți din cauza timpului sau interesului. Cu toate acestea, activismul comunitar joacă un rol esențial în deciziile locale și naționale, susținând schimbări sociale și politici moderne.