Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), iar sursele sale de venit provin din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaților, virate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi apoi direcţionate către Fondul Sănătăţii, precum şi din CASS datorată de persoane cu venituri extrasalariale, plătită plafonat la ANAF în baza declaraţiei unice depusă la fisc. De asemenea, din taxa clawback aplicată de deţinătorii de autorizaţii pentru comercializarea medicamentelor şi din subvenţii. Finanţarea Fondului Sănătăţii este utilizată de CNAS pentru compensarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale oferite pacienţilor în cadrul contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale, precum şi pentru plăţile către spitale pentru majorările salariale ale personalului medical şi auxiliar, în conformitate cu legea salarizării unice.
Analiza lunară a execuţiei bugetului FNUASS evidenţiază modul în care fondurile colectate la nivelul Fondului Sănătăţii sunt utilizate, precum şi impactul asupra sistemului sanitar.
Concluzii privind execuţia FNUASS în primele nouă luni ale anului 2025:
Impactul Legii 141 din 2025, ce a eliminat multe excepţii de la plata CASS, corectând inechităţi istorice în finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: peste 500 de milioane de lei în plus la veniturile Fondului de la contribuabili, în special pensionari, precum şi persoane asigurate opţional conform declaraţiei unice, care acum plătesc CASS în tranşe chiar la depunerea declaraţiei la fisc.
Detalii despre modificările în finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt disponibile în analiza dedicată a schimbărilor legislative legate de asigurarea la sănătate.
În septembrie, pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei au suportat reţinerea CASS pentru partea depăşind această sumă. În august şi septembrie, colectarea de la aceşti contribuabili a fost de aproximativ 438 de milioane de lei, conform analizei Economica.net.
Veniturile din CASS datorată de persoanele fizice care optează pentru plata voluntară s-au ridicat la circa 23 de milioane de lei în perioada menţionată, excluzând sumele plătite de asiguraţii obligatoriu conform declaraţiei unice. Veniturile din alte contribuţii, precum CAM pentru concedii şi indemnizaţii, au totalizat 65,7 milioane de lei în septembrie. De asemenea, s-a înregistrat o creştere de peste 55% a sumelor colectate de la persoanele fizice care plătesc CASS obligatoriu prin declaraţia unică,
ceea ce se datorează efectului Legii 141 din 2025.
Veniturile generate de Legea 141 din 2025 reprezintă încă o parte nesemnificativă din totalul fondurilor Fondului, care sunt susţinute prioritar de contribuţii, taxa clawback şi subvenţii de la stat în primele nouă luni ale anului.
În primele nouă luni ale anului 2025, deficitul FNUASS a fost de 1,3 miliarde de lei, fiind de aproape două ori mai mic faţă de 3,3 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului precedent, datorită creşterii subvenţiilor.
Detalii despre execuţia financiară a FNUASS în perioada ianuarie – septembrie 2025:
Veniturile totale ale Fondului au fost de 60,1 miliarde de lei, în creştere cu aproape 17,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Veniturile din contribuţii de asigurări, în special CASS, s-au apropiat de 51,5 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creştere cu 13,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2024.
În lunile august şi septembrie, s-au colectat circa 438,8 milioane de lei din CASS reţinută pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei.
Veniturile din contribuţii obligatorii și voluntare, precum și din CAM, acoperă cea mai mare parte a finanţării, fiind responsabile pentru o pondere considerabilă a veniturilor totale ale Fondului.
Din 1 ianuarie 2024, contribuţia pentru CAM de 2,25% a fost redistribuită lunar pentru plata concediilor medicale conform legislatiei în vigoare.
Ponderea contribuţiilor în veniturile totale ale FNUASS s-a modificat în primele șapte luni ale anului 2025, atingând 85,6%, datorită majorării salariului minim brut la 4.050 de lei și includerii anumitor indemnizaţii în calculul CASS, precum şi ajustări ale legislaţiei.
Creşterea veniturilor din contribuţii de 13,6%, precum şi ponderea lor în veniturile totale, se datorează măsurilor legislative precum:
- Majorarea salariului minim brut la 4.050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2025;
- Includerea tichetelor de masă în baza de calcul a CASS de la 1 ianuarie 2024;
- Extinderea bazei de calcul pentru indemnizaţii de concediu medical, parţial de la 1 ianuarie 2024 şi complet de la 12 aprilie 2024, conform OUG și legislaţiei anterioare.
- Scutirea de la plata CASS a anumitor categorii de beneficiari, precum persoanele în concediu de maternitate, îngrijirea copilului bolnav sau pacientelor cu afecţiuni oncologice.
- Simplificarea impozitării pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară, de la 1 noiembrie 2023, conform noilor reglementări legislative.
Taxa clawback a generat venituri de 4,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creştere cu 17,5% faţă de perioada similară a anului precedent.
Subvenţiile de la stat s-au dublat, ajungând la 4,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025.
Sursa principală de venituri la FNUASS în primele nouă luni ale anului 2025:
- Veniturile din contribuţii de asigurări, în principal CASS, reprezintă 85,56% din total, cu o scădere de 2,8 puncte procentuale faţă de 2024;
- Taxa clawback menţine o pondere de 7,26% în totalul veniturilor în perioada analizată;
- Subvenţiile constituie 7,15% din total, în creştere cu peste 3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2024.
Plăţile efectuate din fondurile FNUASS au însumat 61,4 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, crescând cu 12,7% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.
Pentru medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale, s-au alocat 21 de miliarde de lei, în creştere cu 22%, iar pentru servicii medicale în spitale, 13,3 miliarde de lei, cu o creştere de 6% comparativ cu primul semestru al anului 2024.
Transferurile între entităţi ale administraţiei publice au totalizat 12,8 miliarde de lei și au crescut cu 15% faţă de perioada similară din 2024.
- Aceste fonduri acoperă cheltuielile generate de majorările salariale ale personalului din unitățile sanitare publice, conform legii salariilor unice.
De asemenea, cheltuielile pentru servicii medicale în ambulatoriu au fost de 9,3 miliarde de lei, cu aproape 6% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Plăţile pentru asigurări sociale și asistenţă socială au ajuns la 3,8 miliarde de lei, cu aproape 3% mai mari faţă de perioada anterioară.
Structura cheltuielilor din fondurile colectate în primele nouă luni ale anului 2025:
I. Ponderea plăţilor pentru medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale a crescut la 34,29%, faţă de 31,7% în 2024.
II. Cheltuielile pentru servicii în spitale cu paturi reprezintă 21,67%, ușor sub nivelul din 2024.
III. Transferurile între entităţi ale administraţiei publice în sistemul de sănătate sunt de 20,89%, ușor peste nivelul din anul precedent.
IV. Cheltuielile pentru servicii în ambulatoriu se cifrează la 15,18%, reducându-se cu un punct procentual faţă de 2024.
V. Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială în cadrul sistemului de sănătate au o pondere de 6,18% în totalul cheltuielilor, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de primul semestru al anului precedent.