România pierde anual sume semnificative din producția de energie regenerabilă din cauza unui factor aparent minor: depunerile de praf pe panourile fotovoltaice.
Datele indică faptul că aceste pierderi nu sunt distribuite uniform pe întreg teritoriul. Anumite orașe și regiuni sunt mult mai afectate, în special cele cu activitate industrială intensă sau nivel ridicat de poluare atmosferică.
În aceste zone, panourile fotovoltaice acumulează mai rapid depuneri de praf, rezultând o scădere semnificativă a producției de energie electrică.
Impactul prafului asupra randamentului panourilor solare
În timp, lipsa curățării regulate conduce la pierderi cumulative, ceea ce se traduce prin venituri mai mici pentru operatorii de parcuri fotovoltaice și prosumatori.
În România, această problemă este accentuată de nivelul ridicat de poluare în anumite zone urbane și industriale. Particulele fine provenite din trafic, industrie sau activități portuare depun constant pe suprafețele expuse, inclusiv pe panourile solare.
Galațiul reprezintă cel mai relevant exemplu, fiind identificat ca unul dintre cele mai afectate orașe, în cauza combinației dintre poluarea industrială și condițiile climatice locale.
Specialiștii avertizează că pierderile de producție nu sunt întotdeauna vizibile imediat. Scăderea randamentului este graduală, iar fără sisteme eficiente de monitorizare, multe instalații funcționează sub capacitatea optimă luni sau chiar ani de zile.
În acest context, impactul economic național ajunge la aproape 193 de milioane de euro în fiecare an, o sumă semnificativă pentru un sector aflat în plină dezvoltare.
Consecințele economice și soluții pentru diminuarea pierderilor
În cazul investițiilor majore, chiar și o scădere de câteva procente a eficienței poate însemna milioane de euro pierduți anual. La scară națională, aceste pierderi pun presiune asupra obiectivelor României în tranziția energetică și creșterea procentului de energie provenită din surse regenerabile.
O soluție evidentă este curățarea periodică a panourilor, deși această măsură implică costuri suplimentare și o logistică specializată. În zonele cu poluare intensă, intervențiile trebuie realizate mai frecvent, reducând profitabilitatea proiectelor.
De asemenea, condițiile meteorologice, precum seceta îndelungată sau lipsa precipitațiilor, intensifică această problemă, deoarece panourile nu beneficiază de o curățare naturală.
Pe termen mediu și lung, experții sugerează utilizarea unor tehnologii superioare: panouri tratate special pentru a respinge praful, sisteme automate de curățare sau soluții de monitorizare care să semnaleze rapid scăderile de performanță.
Mai mult, amplasarea noilor parcuri fotovoltaice trebuie să ia în considerare factorii de poluare locală, nu doar potențialul solar disponibil în zonă.
Problema prafului de pe panouri evidențiază faptul că tranziția energetică nu depinde doar de instalarea unor capacități noi, ci și de întreținerea eficientă a infrastructurii existente. Fără măsuri concrete, România riscă să piardă anual sume echivalente cu investiții majore în energie verde, cauzate de o problemă prevenibilă în teorie.