O metropolă folosește tehnologia pentru o viață mai bună a locuitorilor, servicii publice eficiente și un mediu durabil. În astfel de orașe, infrastructura are un rol esențial, integrând tehnologii moderne precum senzori, rețele de date și sisteme automatizate.
Necesitatea unei infrastructuri inteligente crește odată cu urbanizarea accelerată, poluarea sporită și aglomerația traficului. Senzorii permit monitorizarea în timp real a traficului, calității aerului și consumului de resurse.
Aceste date asistă autoritățile în luarea deciziilor rapide și informate, reducând întârzierile în trafic, diminuând emisiile poluante și îmbunătățind securitatea publică.
„Un oraş inteligent este un oraş unde locuitorii se simt bine, un oraş care oferă un nivel ridicat de calitate a vieții, un oraş cu infrastructură ecologică, așa cum este şi acest exemplu.” a declarat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene.
Durata de implementare a unui proiect de infrastructură variază între 4 și 7 ani.
„Proiectele de dezvoltare urbană se întind de obicei pe o perioadă de șapte ani. Un exemplu pozitiv este parc liniar din sectorul 6, început în 2021 și finalizat abia în 2025, cu o a treia fază preconizată. Finanțările europene sunt ciclice, fapt ce influențează termenii de implementare, astfel, fie din 4 în 4 ani, cât e un mandat municipal, fie din 7 în 7 ani, cât sunt disponibile fondurile europene.”, a subliniat expertul.
Metropolă versus oraș mic sau mediu
Potrivit expertului european, în București implementarea proiectelor este mai complexă din cauza fragmentației administrative.
„În localități mai mici, ciclul de viață al unui proiect este mai clar, cu început și final vizibile. Astfel, rezultatele se observă mai repede în orașe mici și mijlocii decât în cele mari.”, a adăugat Grațian Mihăilescu.
Grațian Mihăilescu subliniază necesitatea colaborării între autorități, sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale, alături de expertiza tehnologică, pentru realizarea unui oraş inteligent. Totuși, educația trebuie să fie un factor prioritar.
„Este important ca cetățenii să înțeleagă corelația între stilul de viață și sănătatea lor, impactul poluării auto asupra calității aerului și a sănătății. Un prim pas ar fi educarea cetățenilor în privința avantajelor vieții urbane sustenabile.”, a concluzionat expertul european.
Prioritizarea pietonalității
Ideea a fost susținută de Dalia Stoian, care plasează individul în centrul concepției „oraș inteligent”.
„Transportul cu autovehicule este un factor major în deteriorarea calității aerului urban. Reducerea numărului de vehicule este crucială. O dezvoltare urbană cu prioritate pentru pietoni și transportul public este necesară pentru un viitor sustenabil”, a afirmat Dalia Stoian.
Transportul public și alternativele la acesta trebuie să contribuie la transformarea urbană.
„Ca pieton, aștept la semafoare minute întregi, sau stau în transport public, în timp ce în orașe avansate din punct de vedere social și urbanistic, transportul public are prioritate față de mașini. O urbanistică eficientă pune transportul public pe primul loc”, a conchis președinta EFdeN.
Provocările viitorului
Cu toate acestea, transportul alternativ rămâne problematic în orașul analizat.
„Un sistem de transport alternativ funcțional lipseste în oraşul respectiv. Masterplanul Velo este un prim pas important, dar trebuie implementat eficient”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo.
„Provocările viitorului includ voința politică, educația cetățenilor și recrutarea de specialiști. Fără specialiști în administrație publică, rezultatele dorite sunt aproape imposibile.”, a conchis Corneliu Belciug.
Colectarea de date de la senzori și monitorizarea video sunt elemente cheie pentru fluidizarea traficului, reducerea poluării și combaterea criminalității.
„Un oraş inteligent se bazează pe luarea deciziilor eficiente, pe date. În ultimii ani, în România, deciziile locale s-au bazat mai mult pe considerente subiective. O infrastructură digitală și colectarea de feedback external permit luarea de decizii mult mai precise și adaptate la realitatea urbană”, a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României.
Monitorizarea ajută și la reducerea criminalității, după cum ilustrează exemplul sectorului 6.
„Un centru de monitorizare video în sectorul 6 a avut un impact pozitiv asupra criminalității. Reducerea numărului de agenţi de poliţie locali, realizată prin optimizarea datelor, a avut ca rezultat o reducere a infracţionalităţii comune”, a concluzionat oficialul ARDR.
Soluţii alternative de transport în oraşul respectiv, precum trotinetele, bicicletele şi car sharing-ul, pot reduce traficul și poluarea. Integrarea cu transportul public, susținută de o infrastructură potrivită, este esenţială. Dezvoltarea sustenabilă necesită investiţii şi educaţie civică.