Instalația de detritiere Cernavodă: Prima din Europa, a treia din lume

0
39
prima-instalatie-de-detritiere-din-europa-si-a-treia-din-lume-a-inceput-sa-fie-construita-la-cernavoda:-burduja:-romania-marcheaza-un-moment-istoric
Prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume a început să fie construită la Cernavodă: Burduja: România marchează un moment ISTORIC

Compania Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, a pus astăzi prima piatră de temelie la Cernavodă pentru o instalație de detritiere, unică în Europa și a treia din lume. Autoritățile naționale și Ministerul Energiei au anunțat că România se profilează ca lider european în energia viitorului.

Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au început, astăzi, la Centrala Nucleară Cernavodă, construcția primei instalații europene de detritiere (CTRF). Evenimentul a avut loc în prezența ambasadorului Coreei de Sud în România, după semnarea contractului EPC în iunie 2023.

Instalația de Detritiere (CTRF) din Cernavodă se bazează pe o tehnologie inovatoare românească, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea. Aceasta va fi a treia astfel de instalație la nivel mondial și prima din Europa, oferind României șansa de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, esențial pentru viitoarele reactoare de fuziune.

„Avem astăzi un moment istoric la Cernavodă. România devine prima țară europeană care construiește o astfel de instalație, utilizând tehnologie dezvoltată de cercetători români, de la ICSI Rm. Vălcea, un centru de excelență recunoscut internațional pentru soluții inovatoare”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministrul a subliniat că această realizare demonstrează potențialul României în dezvoltarea energiei sustenabile.

„Acest proiect demonstrează viziunea strategică de a uni cercetarea românească de top cu parteneriate internaționale puternice, precum cel cu Korea Hydro & Nuclear Power, pentru soluții de energie curată și protecția mediului. Proiectul plasează România pe harta europeană a producției și exportului de tritiu, un component crucial pentru viitoarele reactoare de fuziune nucleare ITER. Această dezvoltare se integrează perfect în ciclul nuclear românesc, de la exploatarea uraniului până la producția de apă grea, combustibil nuclear și energie în cele patru reactoare CANDU de la Cernavodă.”, a declarat Sebastian Burduja.

Un proiect esențial pentru diminuarea impactului tritiului

Instalația CTRF de la Cernavodă are scopul de a reduce concentrația de tritiu din apele grele folosite la reactoarele CANDU 1 și 2, îmbunătățind eficiența operațională a centralei și permițând reutilizaea apei grele. Tritiul recuperat va fi depozitat sigur și va fi utilizat în viitoare reactoare de fuziune.

„Turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere marchează un moment important în drumul României spre o energie durabilă, contribuind la un mediu mai curat și sigur. Este un proiect inovator care plasează România pe harta globală a dezvoltării nucleare. Parteneriatul cu KHNP demonstrează importanța colaborării internaționale pentru atingerea unor obiective comune.”, a declarat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.

România are, de asemenea, oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de expertiză în tehnologia de detritiere.

„Sperăm că acest beton va fi o fundație solidă pentru succesul proiectului. KHNP își menține angajamentul față de o colaborare strânsă cu Nuclearelectrica pentru realizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general KHNP.

Proiectul CTRF, dezvoltat de ICSI Rm. Vălcea, se conformează celor mai înalte standarde de securitate nucleară moderne, definite de autoritățile române.

Proiectul va fi finalizat în 50 de luni și beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, de 145 milioane de euro. Această investiție consolidează poziția României în industria nucleară globală.

Sursa foto: Nuclearelectrica

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.