În timp ce companiile tehnologice majore investesc sume considerabile în dezvoltarea de sisteme AI tot mai avansate, un nou studiu al Universității Elon semnalează riscuri. Dependența crescândă de inteligența artificială ar putea avea efecte negative asupra unor abilități umane fundamentale, precum gândirea critică, empatia și discernământul moral.
Printre cei 301 experți implicați în studiu se numără și Vint Cerf, considerat unul dintre „părinții internetului” și actual vicepreședinte la Google. Alături de el, specialiști din universități, industrii și think-tank-uri, precum profesori de la Universitatea din Washington, foști lideri ai Institutului Aspen și antreprenori tehnologici, și-au exprimat îngrijorarea față de viteza cu care AI este integrată în viața de zi cu zi.
O umanitate din ce în ce mai dependentă de algoritmi
Potrivit studiului „Viitorul umanității”, 60% dintre experți consideră că AI va transforma radical abilitățile umane în următorii 10 ani, în timp ce aproape un sfert consideră schimbările mai degrabă negative. Deja, mulți indivizi se lasă influențați de ideea de a delega gândirea, deciziile și chiar relațiile personale sistemelor AI, avertizează cercetătorii.
Vint Cerf evidențiază în declarații că, deși AI poate fi un instrument util în gestionarea sarcinilor cotidiene, această dependență poate deveni periculoasă atunci când tehnologia e percepută ca infailibilă: „Toate aceste sisteme funcționează doar atâta timp cât există energie. Lipsa acesteia le face inutile sau chiar riscante.”
Riscul de a pierde ceea ce ne face umani
Studiul avertizează că până în 2035, AI ar putea afecta negativ trăsături fundamentale, cum ar fi inteligența emoțională, empatia, capacitatea de reflecție profundă, echilibrul psihic și capacitatea de judecată morală. Pe de altă parte, doar câteva domenii ar putea experimenta schimbări pozitive: curiozitatea, învățarea, luarea deciziilor și gândirea creativă.
Futuristul în tehnologie, Tracey Follows, anticipează că oamenii ar putea dezvolta atașamente emoționale față de sistemele AI, ducând la marginalizarea relațiilor autentice. „Acte de empatie, sprijin emoțional sau activități caritabile ar putea fi preluate de AI, iar oamenii s-ar putea simți mai confortabil într-o relație predictibilă cu un bot decât într-una autentică cu alte persoane”, observă ea în studiu.
Unde ne îndreptăm?
Cercetătorii susțin că nu este târziu să se corecteze această traiectorie. Soluțiile propuse includ o reglementare mai strictă a tehnologiilor AI, creșterea competenței digitale și prioritizarea valorilor umane în raport cu confortul oferit de algoritmi. Richard Reisman, unul dintre coautorii studiului, avertizează că următorul deceniu va fi crucial: „Suntem pe o direcție greșită, influențați de complexul tehnologic-industrial. Dar încă avem sansă să ne corectăm.”
Într-o lume în care giganții tehnologici promovează sisteme AI capabile să gestioneze agende, să scrie cod, să rezerve mese sau să ofere suport moral, rămâne o întrebare: cât de mult suntem dispuși să cedăm în fața inteligenței artificiale și ce riscăm să pierdem în schimb?