Totodată, reprezentantul european evidențiază, printre avantaje, faptul că România ar putea înregistra o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ 2%, ca urmare a eliminării controalelor la frontieră pentru transportul rutier.
Comisia Europeană realizează în prezent prima evaluare Schengen a României, analizând aspecte precum politica vizelor și gestionarea frontierelor externe, menționează comisarul Magnus Brunner, care va efectua luni o vizită oficială la București.
El face referire și la implementarea Sistemului european de intrare/ieșire (EES), pe care l-a denumit coloana vertebrală digitală a noului sistem european de gestionare a frontierelor, și care trebuie pus în funcțiune până în aprilie 2026, inclusiv la punctele de trecere a frontierelor din România.
Vorbind despre controalele temporare din interiorul spațiului Schengen, Brunner explică modul în care Uniunea Europeană încearcă să păstreze un echilibru între libertatea de circulație și securitate. El abordeză, de asemenea, provocările Pactului privind migrația și azilul și propune soluții noi pentru returnarea migranților.
AGERPRES: România a devenit membru deplin al spațiului Schengen la începutul acestui an, cu anumite condiții inițiale. Până în prezent, există o evaluare efectuată de Comisia Europeană privind modul în care România și-a îndeplinit obligațiile ca membru Schengen?
Magnus Brunner: Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai vizibile realizări ale Uniunii Europene. Acesta influențează direct viața a peste 450 de milioane de europeni, stimulând turismul, reducând costurile bunurilor și oferind oportunități de muncă și studiu. De asemenea, simbolic, Schengen a marcat o nouă etapă de deschidere în Europa. Odată cu aderarea deplină a României și Bulgariei, în 1 ianuarie 2025, s-a creat o rută deschisă de la Atlantic la Marea Neagră. Eliminarea controalelor la frontieră pentru transportul rutier se preconizează că va determina o creștere anuală de 2% a PIB, reprezentând un impuls semnificativ pentru economie.
Este esențial să asigurăm protecția acestui spațiu comun de circulație liberă. România a depus eforturi importante pentru a îndeplini criteriile de aderare, dezvoltând un sistem național solid pentru guvernanța Schengen, iar aceste eforturi continuă și după eliminarea controalelor. Comisia Europeană efectuează în prezent prima evaluare Schengen a României, analizând domenii precum politica vizelor și gestionarea frontierelor externe. Deși nu pot anticipa rezultatele, procesul decurge, în opinia mea, foarte bine.
AGERPRES: Considerați că fondurile europene alocate României pentru gestionarea frontierelor au fost folosite eficient și având în vedere noile provocări de securitate, este necesară suplimentarea acestora?
Magnus Brunner: Protejarea frontierelor externe reprezintă o sarcină complexă. Am observat că trebuie să răspundem unor noi amenințări la frontiera estică, în special din partea Belarusului și Rusiei. România are aproximativ 1.700 km de frontieră externă cu Ucraina, Moldova și Serbia. În același timp, numărul trecerilor ilegale din Turcia a scăzut cu 22%, ceea ce reduce presiunea asupra țării.
În perioada 2021-2027, României i-au fost alocate peste 220 de milioane de euro pentru securitatea frontierelor. Aceste fonduri au fost folosite eficient pentru întărirea supravegherii, formarea profesională și infrastructura la granițe. În fața noilor provocări de securitate, Comisia este pregătită să intensifice sprijinul prin finanțare suplimentară și asistență din partea agenției Frontex, dacă va fi necesar. În următorul buget pe termen lung, am propus de asemenea triplarea fondurilor pentru domeniile securității interne și migrației.
AGERPRES: Multe state membre din spațiul Schengen mențin controale temporare la frontiere, chiar le-au întărit, precum Danemarca la granița cu Germania. Afectează această situație funcționarea spațiului Schengen și există măsuri pentru remedierea ei sau trebuie să ne obișnuim cu această realitate?
Magnus Brunner: Legislația Uniunii Europene permite statelor membre să instituie controale la frontieră pentru a proteja ordinea și securitatea publică, cu condiția ca aceste controale să fie temporare și bine coordonate între state. Odată cu reducerea trecerilor ilegale și implementarea Pactului privind migrația și azilul, precum și a noilor sisteme avansate de gestionare a frontierelor externe, apar premisele pentru eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne.
Ne concentrăm pe trei direcții principale.
Primul, consolidarea frontierelor externe. Începând cu succesul implementării noii platforme de intrare/ieșire recent, punem în practică unul dintre cele mai avansate sisteme informatice pentru controlul frontierelor. De asemenea, sporim semnificativ resursele agenției Frontex pentru sprijin operațional în gestionarea frontierelor UE.
Al doilea, reformarea sistemului comun de management al migrației. Aceasta include organizarea eficientă a procedurilor de azil, cooperarea îmbunătățită între statele membre și un sistem de returnare funcțional. Implementarea acestora va aduce schimbări majore în politicile migratorii și va întări spațiul Schengen.
Al treilea, securitatea internă. Pentru a contracara amenințările precum terorismul și rețelele criminale internaționale, am dezvoltat strategia ProtectEU, menită să crească capacitatea Europol de a sprijini autoritățile naționale. Lucrăm pentru a îmbunătăți accesul la date pentru aplicarea legii și pentru a anticipa și contracara prompt orice amenințare emergentă.