El a afirmat că nu poate exista o Europă cu două viteze, în care unii cetățeni au acces la anumite bunuri, iar alții nu.
Oficialul elen a subliniat, în interviul pentru Agerpres, că Grecia se află pe primele locuri în Uniunea Europeană în privința absorbției fondurilor europene, precum și a solicitărilor de plată din Planul de Redresare și Reziliență, datorită reformelor implementate și a reducerii birocrației. Guvernul a definit patru piloni esențiali pentru fondurile de coeziune: digitalizare, tranziție verde, calificare și perfecționare.
Potrivit acestuia, Grecia reprezintă un exemplu de succes în digitalizare, prin programul de digitalizare a economiei fiind obținute rezultate fiscale superioare, fiind combatută evaziunea fiscală.
Nikos Papathanasis a discutat în interviu despre viitorul Cadru Financiar Multianual, precum și despre modul în care Grecia a reușit să treacă de la un deficit bugetar semnificativ la un excedent, precum și eforturile de reducere a datoriei publice.
AGERPRES: Ați participat la București la conferința privind viitorul politicii de coeziune. Ne puteți informa despre nivelul actual de absorbție a fondurilor din politica de coeziune în Grecia și despre modalitățile prin care țara a îmbunătățit această rată?
Nikos Papathanasis: Mulțumesc pentru oportunitatea de a discuta despre probleme importante. Aș dori să mulțumesc Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și autorităților române pentru această oportunitate. Europa funcționează pe baza pieței unice, iar pentru a funcționa eficient, are nevoie de coeziune, implicând convergență regională. Nu se poate realiza convergența regională fără coeziune. În Grecia, după o criză financiară, tabloul fiscal arată progrese semnificative, astfel încât nu putem pierde fonduri europene. Grecia se află printre primele centre pentru absorbția fondurilor din Planul de Redresare și Reziliență, în raport cu PIB-ul, fiind în top cinci sau șase țări, și în privința cererilor de plată. Am învățat că succesul stă în continuarea reformelor, reducerea birocrației și respectarea obiectivelor pentru a menține cererile de plată, și vom continua în această direcție.
AGRE: Care sunt domeniile prioritare pentru utilizarea fondurilor de coeziune și principalele proiecte susținute?
Nikos Papathanasis: Pentru noi, există o strategie stabilită din 2019, odată cu preluarea guvernării de către Kyriakos Mitsotakis, centrată pe patru piloni: digitalizare, tranziție verde, calificare și perfecționare. Am trecut printr-o criză economică cu un șomaj ridicat, astfel am sprijinit reintegrarea forței de muncă și IMM-urile afectate de criză, facilitând accesul la sistemul bancar. Prin fonduri europene, susținem tranziția verde și digitalizarea, iar Grecia produce în prezent aproape 50% din energie din resurse regenerabile. Economia noastră a devenit considerabil diferită față de acum șase ani, fiind implementat un amplu program de digitalizare, obținând rezultate fiscale mai bune prin combaterea evaziunii fiscale.
AGRE: Cum a contribuit politica de coeziune la reducerea disparităților regionale în Grecia?
Nikos Papathanasis: Politica de coeziune are drept scop diminuarea diferențelor dintre regiuni. Pentru a atinge convergența regională, este esențială această politică, care sprijină cele 13 regiuni ale Greciei prin proiecte de infrastructură, sănătate și modernizare a unităților de învățământ și sănătate. Astfel, se îmbunătățesc serviciile din toate zonele, utilizând eficient fondurile europene pentru dezvoltare regională.
AGRE: Care sunt prioritățile guvernului grec pentru utilizarea fondurilor europene și criteriile de selecție a proiectelor?
Nikos Papathanasis: În contextul noilor priorități europene, precum locuințele și gestionarea resurselor de apă, fondurile sunt realocate pentru a sprijini aceste domenii, de exemplu, prin alocări pentru apărare, locuințe și acțiuni de protecție a mediului. Aceasta va continua pentru a susține noile obiective ale următorului cadru financiar multianual, adaptând alocările în funcție de need-urile specifice fiecărei țări.
AGRE: Ce lecții s-au învățat din actualul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru optimizarea fondurilor în următorul exercițiu, începând cu 2028? Ce modificări sunt necesare pentru îmbunătățire?
Nikos Papathanasis: Evoluția rapidă a tehnologiei, precum Inteligența Artificială, și criza climatică au evidențiat necesitatea adaptării rapide. Este important să ajustăm politicile în funcție de nevoi, ținând cont de evenimente extreme precum ciclonul Daniel. Proactivitatea, pregătirea și flexiblitatea în alocarea fondurilor devin esențiale, fiecare țară având nevoi diferite, trebuie însă menținută coeziunea pentru a sprijini competitivitatea și solidaritatea europeană.
AGRE: Care este poziția Greciei privind unificarea fondurilor de coeziune cu subvențiile agricole?
Nikos Papathanasis: Considerăm că aceste fonduri trebuie păstrate distincte, fiind domenii diferite cu scopuri specifice. În timp, vom valorifica oportunitatea de a păstra aceste resurse separate, pentru a asigura o gestiune clară și eficientă, păstrând solidaritatea europeană manifestată în timpul pandemiei.
AGRE: Conform datelor Eurostat, Grecia a înregistrat un surplus bugetar de 2,7% din PIB în trimestrul al doilea din acest an. Ce măsuri au fost adoptate pentru a transforma deficitul bugetar în excedent?
Nikos Papathanasis: Grecia a reușit să își revină în urma dificultăților anterioare, urmând o politică reformistă, cu accent pe digitalizare și reducerea evaziunii fiscale. Prin creșteri economice prognozate peste media europeană pentru 2025 și 2026, menținem disciplina fiscală și angajamentul pentru consolidarea statutului de țară stabilă și atrăgătoare pentru investiții. Rata șomajului a fost redusă sub 8%, de la peste 18% în 2019, iar sustenabilitatea datoriei publice este o prioritate, urmărind să scadă până la 137,6% din PIB până în 2030, prin respectarea plafonului de cheltuieli și reducerea împrumuturilor, sprijinită de ratingul îmbunătățit al agențiilor de credit.