Dumitru Chisăliță, inginer specializat în domeniul petrolului și gazelor, deținător al unui master în energie în România și doctor în Franța, oferă perspective asupra crizei energetice și de apă care a surprins România prin amploare și durată.
Expertul în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că din cazul Paltinu se pot extrage trei lecții esențiale.
Într-un interviu pentru HotNews, inginerul specializat în managementul sectorului energetic afirmă cu tărie despre criza care a afectat peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița:
- „Există o deficitare acută de coordonare între actorii implicați”.
- „Este momentul refacerii conceptului de bune practici”.
- „Hidroenergia va avea un rol crucial în redresarea României”.
„Apele Române” au ignorat rolul lor esențial
Una dintre principalele greșeli care au condus la criza apei se referă la gestionarea deficitară a leadership-ului. Lipsa unui organism decisiv a fost semnalată de Chisăliță.
„Ar fi fost necesară prezența unui conductor, a unei entități care să coordoneze. Cineva trebuie să-și asume responsabilitatea, să spună «Eu coordonez, eu conduc». În cazul unor proiecte de această complexitate, nu poate funcționa ideea că cei de la capătul fluxului știu întotdeauna ce fac cei din față. La fel ca în orchestră, trebuie un dirijor, chiar dacă orchestra este formată din cei mai buni instrumentiști. La astfel de proiecte e nevoie de o autoritate clară: «Eu sunt cel ce coordonează» și toți ceilalți trebuie să acționeze în conformitate», explică expertul.
„A fost absentă o entitate unică responsabilă, pe care eu aș plasa-o la conducerea Apele Române. Nu pot afirma cu certitudine, dar acesta este precedentul meu de opinie. Pentru orice acțiune, ai nevoie de un lider, iar aici a fost lipsă”.
De asemenea, el subliniază și o problemă fundamentală, anume lipsa pregătirii surselor alternative de apă, care ar fi trebuit dezvoltate în prealabil.
„Instituțiile dau greș, iar consecința este că cetățeanul suferă sau suportă costuri umează”
Chisăliță punctează faptul că au existat cel puțin „șapte greșeli fundamentale” și afirmă că incidente precum Paltinu, Rahova sau Colectiv, deși foarte diferite între ele, au în comun elemente de bază „repetitive și extinse pe diverse niveluri și paliere. Instituțiile eșuează, iar rezultatul final este moartea sau costurile suportate de cetățeni”.
„Aceasta demonstrează că nu noroiul a înstrăinat apa, ci deficiențele funcționării institutțiilor publice. Este vorba despre o problemă sistemică, repetitivă și prezentă în mai multe domenii, fără o perspectivă clară de soluție”, avertizează directorul Asociației Energia Inteligentă.
Până de la Brazi a generat pagube de un jumătate de milion de euro
De ce este relevantă comparația dintre cazul Colectiv și Paltinu? „Rahova a fost un incident minor comparativ cu Paltinu, iar toate aceste evenimente au la bază deficiențe în funcționare și ineficiențe în gestionarea situațiilor de urgență”.
„Instituțiile solicită să se recunoască faptul că eșuează, iar consecințele sunt fatale pentru cetățeni sau costisitoare pentru economie”, spune Dumitru Chisăliță. Ca exemplu de costuri, el amintește că oprirea rafinăriei de la Brazi pentru o zi a însemnat pierderi de câte jumătate de milion de euro.
Importanța hidroenergiei pentru securitatea energetică a României
„Cea mai valoroasă lecție este faptul că hidroenergia a fost salvarea țării, motiv pentru care trebuie promovată și apreciată. Fără hidroenergie, am fi într-o situație gravă”, menționează expertul. De asemenea, subliniază nevoie de decizii fundamentate pe date concrete, evitând interpretările emoționale sau poveștile populare.
Chisăliță: „Comunicați cu populația cu săptămâni înainte, nu doar cu câteva ore înainte de criză”
Potrivit opiniei sale, lanțul erorilor include:
- Lipsa surselor alternative de apă.
- Absenta rezervelor de apă în tampon, esențiale în perioade de criză.
- Extracția din straturi adânci, conducând la apă turbida, ceea ce a făcut imposibilă funcționarea normală a Stației de Epurare Voila, din cauza tehnologiei nepregătite pentru turbiditate extremă.
- Comunicare întârziată către populație; autoritățile trebuiau să informeze cu mult timp înainte, nu în ultimele ore de criză.
- Deficit de coordonare între entități precum Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova și CJSU; deciziile nu au fost sincronizate, iar informațiile nu au fost transmise şi în timp util.
- Inițierea lucrărilor la golirea de fund (GF2) fără un plan complet de acțiune.