Claudiu Teohari, în vârstă de 44 de ani, cunoscut sub numele de Teo, reprezintă unul dintre comedianții care au traversat mai multe epoci ale umorului românesc. Cariera sa a început într-o perioadă când stand-up-ul era o curiozitate, a evoluat odată cu publicul și a devenit nu doar un performer constant pe scenele din țară, ci și un inovator în dezvoltarea infrastructurii pentru comedie. Într-un interviu pentru publicația HotNews, Teo menționează că umorul nu este influențat de corectitudinea politică, ci în principal de context. Despre glumele politice, comediantul afirmă că „politicienii români au ajuns să fie aproape de caricaturizat, fiind deja reprezentări ale caricaturii”.
- Recent, Teo a avut o apariție notabilă pe scenă la un concert al artistului COJO, unde a făcut un apel către tineri să nu ignore protestele pentru o justiție independentă: „Voi sunteți viitorul și trebuie să participați la cauze importante”, a declarat comedianul.
- În 2009, Teo alături de colegul de breaslă Costel (Constantin Bojog), a inaugurat primul club de stand-up comedy din București. Ulterior, în 2023, împreună cu alți artiști, a lansat platforma de streaming Comedy Box, prima platformă dedicată exclusiv humorului românesc.
În interviul realizat pentru HotNews, Claudiu Teohari explică rolul umorului în critica clasei politice. Teo nu se concentrează pe „misiuni” sau „roluri sociale”, ci preferă observațiile simple, incisive, și o claritate intelectuală care reduce din brutalitatea oricărei idei preconcepute despre umorul românesc.
„De foarte multe ori, românii nu recunosc umorul sec ca fiind umor”
Discuția cu Teo a început cu întrebarea despre cele mai apreciate glume de către români în anul 2025 și despre ce ne diferențiază în materie de umor. Răspunsul său incepe cu o precauție firească: comparațiile sunt dificile de realizat. Însă, din observațiile sale, românii manifestă un apetit clar pentru un anumit tip de energie umoristică.
„Noi avem mai mult sânge latin. Umorul trebuie să fie energic, vivace. Nu am observat ca umorul sec sau autoironia să fie foarte populară în rândul românilor.” Există chiar o reticență față de aceste stiluri mai reci: „De foarte multe ori, românii nu recunosc umorul sec ca fiind umor. «Asta nu e caterincă»”. Dacă ar trebui să desemneze un cuvânt care să definescă umorul românesc, Teo afirmă că acela ar fi cu siguranță „caterincă”, cu o țintă clară.
Totuși, ceva s-a schimbat radical: bancurile. Mai exact, dispariția lor. Pentru Teo, această absență nu are o conotație nostalgic, ci logică. Bancurile erau făcute să circule oral, nu în format digital.
„Bancurile reprezentau, probabil, 90% din umorul popular anterioară internetului. Digitalizarea a diminuat semnificativ această formă de umor, pentru că bancurile se transmiteau direct de la o persoană la alta. Bancurile scrise își pierd din valoare, fiind doar text, fără intonație, scenă sau gesturi.”
„Un banc este ca o scenetă de teatru. Există o intonație, o regie, o expresie facială. Când asculți pe cineva spunând un banc, îl preiei cu tot cu interpretare și poți să îl adaptezi sau să-l reformulezi, dar ai avut parte de o prezentare scenică. Un banc scris, fiind doar text, devine lipsit de energie și umor.”
„Ce glume nu se mai fac în 2025”
În privința limitelor și sensibilităților recente, Teo nu abordează conceptul de „corectitudine politică”, ci accentuează importanța contextului.
„De exemplu, aveam glume despre cocaină, dar după cazul Vlad Pascu, am tras aceste glume temporar pe linie secundară. Probabil le voi relua, însă în acea perioadă, reacțiile erau extrem de sensibile și oamenii erau traumatizați. Important este să ținem cont de context.”
„Sensibilitățile temporare, un moment de fragilitate sau eveniment, trebuie luate în considerare. Umorul nu se creează în vacuume, ci trebuie să fie ancorat în realitatea prezentă.”
Sărbătorile nu schimbă modul major în care românii folosesc umorul. Nu există o „piesă” specială de Crăciun, ci mecanismul umoristic funcționează la fel, cu decor diferit.
Umor de sărbători: „Veselia de la masă este un moment de participare colectivă”
A amintiri legate de Crăciun, Teo vorbește mai mult despre tranziție decât despre momente comice. Își amintește cu claritate de anul în care bunicul s-a costumat în Moș Crăciun, iar el a realizat, aproape complet, că magia s-a estompat.
„Primul Crăciun în care bunicul meu era Masă de Moș Crăciun, bănuiala mea fiind că era chiar bunicul, m-a marcat. Nu eram sigur dacă există sau nu Moș Crăciun, dar aproape sigur nu era acel Moș în costum. Aceasta a fost perioada de cumpănă.”
Restul momentelor, precum discuțiile amicale, veselie alimentată de băuturi și gastronomie tradițională, sunt trăiri, nu povești. „Veselia de la masă, atunci când trec peste mâncarea specifică și încep pe măsură ce se toarnă șprițul, este ceva ce trebuie trăit, nu povestit. Cu cât începi al treilea pahar, totul devine și mai spontan și mai amuzant”, detaliază Teo.
Proiectul Comedy Box – platforma autohtonă de umor
Comedy Box, inițiativă construită alături de alți comedianți, a sărbătorit doi ani de activitate. Din interior, proiectul seamănă mai mult cu un spațiu comun decât cu o echipă rigidă. Stand-up-ul rămâne un sport individual, dar colaborarea adaugă o dinamică distinctă, explică Teo. El insistă pe ideea de deschidere: platforma nu trebuie să fie un grup închis, ci „un teren de joacă”.
„Îmi place la Comedy Box faptul că esența este colectivă. Și vrem ca această platformă să fie un spațiu de exprimare pentru toți comedianții. Îți dorim ca toți cei interesați să se poată juca în leagănele noastre.”
În planurile pentru viitor, platforma va include spectatorilor și conținut nou, inclusiv spectacole de stand-up, și colaborări cu artiști de pe internet. De exemplu, o colaborare recentă cu actrița amuzantă Anca Irina Vlad a mers bine, și intenția este să continuăm să aducem conținut divers tuturor, spune Teo.
Deși încă nu a depășit pragul de rentabilitate, platforma are un număr semnificativ de abonați din țară. Contrar așteptărilor, majoritatea susținătorilor vin din România, nu din diaspora, fiind interesați de conținutul produs local.
Producțiile de stand-up rămân cele mai solicitate, fiind considerate evenimente speciale. Acestea sunt înconjurate de podcast-uri și proiecte noi, menținând interesul publicului.
Participarea la Comedy Box a influențat percepția lui Teo asupra procesului de lucru, mai ales în ceea ce privește construirea industriei de stand-up comedy. „Este dificil să dezvoltăm această industrie, deoarece ea nu există în mod oficial”, glumește el.
Planurile pentru 2026 includ extinderea colaborărilor cu artiști și crearea unui ghid pentru spectacolele din țară, precum și consolidarea legăturii cu publicul care apreciază show-urile live.
Umorul politic: „clasa politică actuală aproape de necaricaturizat”
Teo consideră că umorul politic actual are o zonă închisă pentru el, afirmație bazată pe realitate. El explică că problema nu provine din frică sau autocenzură, ci din însăși natura actualei clase politice, care seamănă deja cu caricaturi.
„Umorul politic se bazează pe imitație și satirizare, însă clasa politică actuală este aproape de necaricaturizat, fiind deja o caricatură vie. Discursurile politice sunt atât de absurde încât aproape pălesc în comparație cu scenele de umor vechi, fiind un film mai absurd decât realitatea.”
„Când un politician are o prezență impunătoare, se poate încerca satirizarea, dar dacă nu are acea prestanță, singura opțiune este imitația la perfectie. În rest, nu există alte soluții. Ce farmec mai are să râzi de personaje care sunt deja comice în realitate?”
Publicul, afirmă Teo, nu mai este atât de interesat de politică, fiind deconectat din cauza volumului mare de declarații și scandaluri. În această situație, umorul politic pierde din impact.
„Acum 20 de ani, știrile politice erau mai rare și mai clare. Astăzi, sunt o mulțime de declarații și evenimente, iar oamenii nu mai sunt conectați cu adevărat la ele. Dacă vorbești despre politică, ei spun: «Nu mă interesează».”
„Odată ce percepi că totul este o mocirlă infectă, nu mai ai dorința de a te implica și nu vrei să pui găleți peste ea. Se poate observa o desencantare generală față de tot ce ține de politică.”
Diferențe între umorul politic din România și cel din SUA
L-am întrebat pe Teo dacă situația glumelor politice în SUA diferă, având în vedere numărul considerabil de show-uri din această categorie. „Nu este chiar la același nivel, nu. Trebuie diferențiat între războiul cultural dintre stânga și dreapta și umorul politic propriu-zis. Cele două sunt distincte.”
„Nu orice glumă despre progresivi reprezintă o glumă politică sau despre un partid, ci mai degrabă despre războiul cultural. Ele sunt conexe, dar nu identice.”
Teo evită să realizeze spectacole de umor politic în prezent, preferând teme istorice precum „Istoria mămăligii” sau „Istoria lumii în 50 de minute”, păstrând un ton ironic, de distanțare față de actualitate.
„Mai mult, social media a devenit o sursă de glume despre politică. Oriunde, oamenii le răspândesc rapid, iar unele devin virale, generate de persoane fără specializare în domeniu. Asta explică diversitatea și cantitatea mare de glume politice moderne.”
Deși nu a avut încă ocazia să joace într-un film de comedie, Teo afirmă că și-ar dori acest lucru. „Mi-ar plăcea foarte mult, sigur, dar nu e un obiectiv prioritar. Este o posibilitate pentru viitor, poate în 2026.”