Electoratul este confuz, în timp ce „elita politică pare să demonstreze la fiecare scrutin că nu învață din greșeli”, afirmă profesorul de științe politice Cristian Preda, într-un interviu. El explică și apariția fenomenului de alegători indeciși, evidențiat și în sondaje adesea contradictorii.
„În prezent, pare că esența problemei, adică profilul ideal al președintelui conform Constituției, este neglijată de cei care aspiră la această funcție”, declară profesorul universitar Cristian Preda.
Peisajul politic românesc este marcat de „două contradicții majore”, care contribuie la confuzia și dezamăgirea alegătorilor. „Atâta timp cât există o populație nehotărâtă”, aceștia pot fi influențați de sondaje manipulate, subliniază el, explicând posibilele modalități de modificare a cercetărilor sociologice.
Totodată, profesorul avertizează asupra riscului unei noi crize politice după alegerile din mai, indiferent de rezultatul scrutinului.
Acest lucru se datorează modului în care este structurată scena politică românească, care va pune președintelui dificultăți în identificarea unei majorități parlamentare. Profesorul clasifică mediul politic în „partide-cartel”, formațiuni pro-europene anti-sistem și formațiuni anti-europene. „Niciun bloc nu deține o majoritate și niciunul nu dorește colaborarea pentru a crea o majoritate”, precizează Cristian Preda.
Profesorul subliniază că președintele ar putea fi pus în situația de a convoca alegeri anticipate, „o soluție utilizată de orice democrație.”
„Problema formării unei majorități rămâne o problemă crucială pentru o democrație. Dacă nu se reușește crearea unei majorități, democrația poate fi afectată”, a afirmat acesta.
Întrebare: La începutul campaniei electorale, numeroase sondaje arată un procent ridicat de alegători indeciși. Cum explicați acest fenomen?
Cristian Preda:Mulți alegători evită discuțiile politice. Când sunt întrebați cu cine vor să voteze, răspund „Nu știu”, chiar dacă au o preferință. Acest fenomen este numit „spirala tăcerii”. Este și o problemă psihologică socială, și o teamă de a fi sanctionat pentru opiniile exprimate.
Mai există o oboseală democratică, o retragere din activitatea politică. Aceasta contrastează cu implicarea activă a celor peste 55 de ani, categorie care votează mai frecvent, dar pentru care alegerile reprezintă o dezamăgire. Exista si cetateni debusolati, obisnuiti cu un singur partid la putere. La fel si schimbare de opinii, oamenii schimbându-si partidul in functie de situatie.
Un alt factor important este schimbarea de identitate politică a unor personalități politice, care poate conduce la confuzia alegătorilor. De exemplu, evoluția politică a unor figuri, precum Victor Ponta, cu schimbarea opiniilor și alianțelor, creează confuzie. Alegătorii se întreabă cu cine să voteze.
Care ar trebui să fie criteriul de alegere a unui președinte? Ce ne dorim de la șeful statului?
– Într-un articol anterior, am analizat profilul ideal al unui președinte în 2024, plecând de la atribuțiile și libertățile specifice funcției, conform Constituției. Președintele trebuie să se concentreze pe buna funcționare a instituțiilor statului și pe politica externă.
Sunt prezentate, în campanie, discursuri focalizate pe aspecte mai puțin substanțiale. De ce această abordare?
– În politicienii mai vechi (Emil Constantinescu, Traian Băsescu sau Ion Iliescu) existau programe politice, chiar dacă unele erau mai slabe. Acum, abordarea pare mai mult o competiție de imagine și umor, mai degrabă decât o dezvoltare a unui program concret de guvernare.
– De ce este important să subliniezi aspecte anti-sistem?
– Există două mari tensiuni politice: acele partide care doresc o participare activă în structurile europene și alianțele politice NATO, versus cei care au o orientare diferită. Alegătorii se vor focaliza pe aceste aspecte.
– Cum pot fi manipulate sondajele?
Există trei tipuri de erori în sondaje: lipsa operatorilor, eșantion necorespunzător sau corectitudine operatorilor, rezultate manipulate.