Un expert în criminologie și politici publice atrage atenția asupra riscurilor legate de interdicțiile asupra rețelelor sociale pentru minorii din România. Vlad Zaha subliniază că măsura are efecte necunoscute și critică argumentele simpliste privind impactul platformelor asupra sănătății mintale a tinerilor.
Poziție critică față de interdicțiile asupra rețelelor sociale pentru minori
Vlad Zaha afirmă că măsura propusă, de interzicere a accesului minorilor sub o anumită vârstă la rețelele sociale, nu are suficiente baze științifice. El susține că nu există date certe care să confirme efecte pozitive sau negative ale unor astfel de restricții și califică decizia australiene, bazată pe o singură lucrare, drept un experiment cu riscuri necunoscute.
Controverse în lumea științifică privind impactul telefoanelor și rețelelor sociale
Expertul evidențiază scepticismul mediului academic față de cărțile și studiile care susțin că telefoanele și platformele distrug indicatorii de IQ sau determină declinuri dramatice ale sănătății mintale. El amintește că sute de cercetători nu au reușit să confirm de cauza directă între utilizarea tehnologiei și aceste efecte.
El menționează, de exemplu, critica adusă unor publicații precum The Nature și The Lancet, care consideră unele dintre aceste studii ca fiind simple povestiri menite să vândă, fără dovezi solide ale cauzalității. În schimb, conține argumentul că, în anumite contexte, intensitatea utilizării telefonului poate avea efecte negative pentru cei predispuși sau suferind de probleme de sănătate mintală.
Contextul social și economic al problemelor mintale ale tinerilor
Vlad Zaha afirmă că majoritatea problemelor de sănătate mintală ale tinerilor țin mai mult de condițiile din lumea reală, cum ar fi dificultățile legate de angajare, prețuri, accesul la locuințe sau responsabilitățile financiare. El critică discursul care pune vina pe rețelele sociale și susține că actuala perioadă economică dăunătoare contribuie esențial la aceste probleme.
El face referire la un proiect australian care propune 12 măsuri pentru controlul algoritmilor și investiții în sănătatea mintală, însă niciuna nu a fost adoptată. El precizează că există dezbatere în Uniunea Europeană, iar deciziile legate de reglementare ar trebui să se bazeze pe studii și cercetări solide, nu pe panică morală.
Riscurile și dezbaterile legate de măsura Australiei
În Australia, decizia de a limita accesul minorilor a fost luată pe baza unui sprijin popular de 80% în rândul adulților, cu peste 4,7 milioane de conturi dezactivate. Însă expertul avertizează asupra riscului de a crea piață subterană, unde conturile cu vârste false continuă să ofere acces minorilor. În plus, există trei segmente de tineri: cei care vor căuta alternative, cei care vor renunța, și cei care vor fi mai expuși riscurilor, în special cei cu nevoie de rețele sociale pentru minorități, persoane cu dizabilități sau alte comunități marginale.
El punctează că masurile pot avea efecte negative, precum expunerea la platforme mai periculoase sau dificultăți în adaptare ulterioară.
Studiile și poziția comunității internaționale
Peste 140 de cercetători din Australia, Europa și America de Nord au solicitat guvernelor să aștepte rezultatele studiilor din Australia înainte de a adopta măsuri similare. Ei recomandă amânarea deciziilor pentru aproximativ un an, pentru a evalua impactul real al acestor restricții.
UNICEF Australia nu a susținut măsura. În plus, cercetările finanțate de mediul academic arată că legătura directă între utilizarea rețelelor sociale și declinul IQ sau creșterea anxietății nu este dovedită încă și poate fi exagerată.
Alte probleme departajate de tehnologie și politicile naționale
Purtătorul de cuvânt al expertului accentuează că probleme precum fumatul sau consumul de alcool în rândul minorilor reprezintă și ele o provocare, chiar dacă aceste produse sunt interzise legislativ. Date oficiale indică că peste o treime dintre minorii români fumează, iar aproape jumătate au încercat alcool.
El recomandă măsuri de control mai eficiente, precum limitarea accesului și educație, mai ales în clasele de liceu, recunoscând dificultățile unor restricții totale, dat fiind nivelul de dezvoltare tehnologică și socială.
Riscul unor rezultate negative în cazul restricțiilor experimentale
Vlad Zaha avertizează că introducerea unor măsuri precum cele din Australia în România echivalează cu un experiment necercetat suficient, rezultatele putând fi dezastruoase sau inofensive. El subliniază necesitatea ca astfel de decizii să fie luate în funcție de cercetări solide și în colaborare cu comunitatea internațională, pentru a nu inducețoți efecte adverse.
El evidențiază că, pentru o implementare eficientă a reglementărilor, este nevoie de o infrastructură digitală performantă, precum portofelul european de identitate digitală, care să permită verificarea vârstei și a identității într-un mod sigur și respectând confidențialitatea datelor.
Aspecte geopolitice și decizii europene
Expertul remarcă că adoptarea măsurilor asemănătoare în alte țări europene, precum Danemarca, Austria sau Marea Britanie, are o componentă geopolitică mai mult decât una strict științifică. El sugerează că deciziile sunt influențate de interesele economice și de presiunea asupra marilor companii tech, iar aceste măsuri pot afecta și dreptul la libertate al utilizatorilor, mai ales în rândul generației tinere.
El explică că România, fiind parte a Uniunii Europene, va trebui să adapteze eventuale decizii și la noile reguli comunitare, precum o posibilă vârstă de acces minimă la rețele sociale stabilită de autoritățile europene, iar aceste decizii vor fi influențate de rezultatele studiilor din Australia și de consensul politic internațional.