Tribunalul București are astăzi termen într-un dosar ce poate revoluționa situația juridică a zonei retrocedate din Parcul IOR. În proces a apărut și moștenitorul fostei proprietare, Maria Cocoru: Petre Băjenaru, afacerist central în schema retrocedării. Înainte de audiere, site-ul de investigații Snoop a contactat autoritățile, de la Poliția Capitalei la Garda de Mediu și ministrul Mediului.
Procesele privind anularea actului prin care o porțiune din Parcul IOR a ajuns la persoane private se judecă pe 27 ianuarie la Tribunalul București.
În ianuarie 2026, în parcela retrocedată a Parcului IOR nu mai există niciun copac de protejat. Terenul a devenit un teren gol, acoperit cu buruieni, parțial ascunse de un strat gros de zăpadă. Nici platanii, simbol al întâlnirilor nocturne ale „rangerilor”, nu mai sunt.
Suprafața dintre străzile Constantin Brâncuși și Liviu Rebreanu a fost complet defrișată. Privind dinspre lac către bulevard, se pot observa blocurile gri, odată ascunse de crengile copacilor.
Pe urmele de pași din zăpadă zace pământul ars de cele peste 40 de incendii petrecute din 2022 până anul trecut. Pe aleea care separă terenul disputat de restul Parcului IOR este scris cu galben: „Parc furat”. În apropiere, spre biserica albă, se află inscripția, tot cu galben, „proprietate privată”.
Ultimul arbore matur din zona retrocedată a Parcului IOR a fost doborât spre sfârșitul anului 2025. În locul lui au apărut construcții provizorii: mai întâi un carusel, apoi o scenă. Următorul a fost un cort cu steaguri colorate. Toate au fost ridicate și montate fără autorizație, fără aviz de la autorități. S-au organizat târguri, spectacole, evenimente cu Moș Crăciun, sub egida Mushi Land, parcul de distracții al lui Sorin Mușat, chiriaș pe teren.
Moș Crăciun nu a mai venit, Mushi Land nu s-a mai deschis, iar cortul și scena au fost demontate în urma unor plângeri și amenzi. Cu toate acestea, Sorin Mușat și Sorin Tuță, mandatarul fostei proprietare Maria Cocoru, au început tăierea arborilor de pe bulevardul Nicolae Grigorescu, câteva blocuri mai încolo, sub supravegherea polițiștilor locali.
Din tăcerea autorităților s-au ridicat cetățeni hotărâți să își apere drepturile.
Termenul procesului intentat de Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan pentru anularea retrocedării este programat pentru 27 ianuarie la Tribunalul București.
Un dosar la DNA și personalități implicate
- DNA cercetează retrocedarea celor 12,2 hectare din IOR, după plângeri ale cetățenilor. În analiză sunt și rapoarte ale Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), care a descoperit semnături diferite în documentele de retrocedare și dovezi că Primăria Capitalei a acordat primul moștenitor, Dan Ioan Romalo, mai mult teren decât avea dreptul. Proprietățile terenurilor din parc au trecut de la Romalo la Cocoru în 2004.
- Petre Băjenaru a apărut ca moștenitor al Mariei Cocoru în mai multe cauze legate de terenuri din Sector 3, inclusiv cele 12 hectare din IOR. Procesele, suspendate după decesul proprietarei, au fost repuse în circuitul judiciar. Este posibil să existe și alți moștenitori ai familiei, conform Buletin de București, deoarece datele din portalul instanțelor nu au fost actualizate pentru toate dosarele.
- Înainte de a fi recunoscut oficial ca moștenitor, Snoop a relatat implicarea familiei Băjenaru în spatele unei femei care a devenit proprietară în anii 2000 a unui teren evaluat acum la 66 milioane euro.
- Petre Băjenaru are activități imobiliare și este acționar la mai multe societăți. Ministerul Fondurilor Europene a închiriat, în mandatul Rovanei Plumb, sediul a două firme ale sale, BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, chiria anuală fiind de 2,4 milioane euro.
„Este un abuz clar”, afirmă Bogdan Stroe, membru al Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, referitor la modul în care s-a realizat retrocedarea terenului din parc.
În proces, susținătorii argumentează că, la momentul semnării, în 2009, terenul se afla în domeniul public. Conform legii, terenurile publice nu pot fi retrocedate fără o hotărâre de trecere în domeniul privat emisă de Consiliul General. O astfel de decizie nu există pentru terenul din IOR.
Amenințări și sancțiuni
Timp de 15 ani, polițiștii locali au aplicat amenzi simbolice de 25 de lei, plătite pe loc. Drujbarii sfidau autoritățile, tăind arbori sub ochii polițiștilor locali, care nu interveneau efectiv.
Între februarie 2024 și ianuarie 2025, în anul cu cele mai multe tăieri, Poliția Locală a Sectorului 3 a emis un avertisment și 11 amenzi în valoare totală de 6.700 de lei pentru tăierea copacilor de pe terenul retrocedat. Un singur proces-verbal a fost contestat.
Poliția Locală a Municipiului București a aplicat 24 de amenzi, totalizând 69.900 de lei, în același interval.
Niciuna dintre sancțiuni nu a fost achitată, toate fiind contestate în instanță, potrivit Primăriei Capitalei. De exemplu, Sorin Tuță, mandatarul fostei proprietare, a motivat că tăia iarba cu motocoasa, nu copaci, pentru a menține terenul curat. Judecătorii au stabilit că terenul retrocedat nu reprezintă spațiu verde.
În noiembrie 2024, Sorin Tuță a notificat Poliția Locală a Municipiului București să înceteze intrările pe proprietate și să înceteze aplicarea de amenzi abuzive, solicitând și eliminarea înregistrărilor video din IOR.
Libertate pentru autorități locale în tăierea arborilor
Toate tăierile au fost efectuate cu aprobare superficială sau cu sancțiuni minime.
Recent, Consiliul General al Municipiului București a majorat amenzile pentru tăierea arborilor, de la 25 de lei la între 3.000 și 5.000 de lei, în hotărârea adoptată în octombrie anul trecut. În plus, pentru fiecare arbore tăiat, trebuie plantați șase sau zece copaci, după caz, în completare.
Proiectul a fost propus de consilierii USR Dragoș Radu și Cristian Didiță, fiind ultima modificare de peste 15 ani a legislației privind sancțiunile pentru tăiere ilegală de copaci.
Amendamentele aduse au permis primăriilor de sector și contractorilor să intervină fără necesitatea avizelor de mediu pentru până la cinci luni pe an, între noiembrie și martie. Motivația oficială a fost necesitatea întreținerii periodice a arborilor, pentru evitarea prăbușirii celor uscați, și că fostul primar, Nicușor Dan, a aprobat puține cereri în acest sens.
Consiliul General a aprobat proiectul în majoritate, în ciuda opoziției societății civile și unor consilieri, care au considerat că lipsa avizelor poate duce la abuzuri.
În preajma votului, colegul de partid al lui Nițu, Bogdan Jelea, a menționat că nu orice teren cu iarbă este spațiu verde și că deciziile anterioare au redus contribuția orașului la bugetul public, din cauza activităților edilitare și a blocajelor în implementarea proiectelor.