Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat, marți, opoziție față de reducerea cu 10% a bugetului destinat salariilor în sistemul de apărare națională, evidențiind că în cadrul coaliției de guvernare, în urmă cu două săptămâni, s-a convenit ca acest sector să fie exceptat, însă în discuții recente s-a sugerat reducerea generalizată, informează Agerpres.
„Am fost împotriva acestei propuneri de a diminua cheltuielile cu salariile în sectorul militar. Se discută despre reducerea fondurilor alocate salariilor în sectorul public. Înțelegerea stabilită cu două-trei săptămâni în urmă era ca sistemul de apărare națională să fie scutit de aceste reduceri, având în vedere situația de front, atacurile constante din apropierea granițelor, dronele survolează zonele noastre săptămânal, toate țările vecine investesc masiv în apărare, iar noi am angajat angajamente de creștere a acestor investiții până la 5% din PIB. Prin urmare, reducerea bugetului pentru personal militar în condițiile actuale pare inoportună”, a declarat Moșteanu în Parlament.
Întrebat dacă există asigurări din partea liderilor coaliției că salariile militare nu vor fi diminuate, ministrul a răspuns: „Nu am primit garanții, însă această înțelegere a fost convenită anterior.”
„Cu bisturiul, nu cu toporul”
„Am abordat și eu, în colaborare cu Cătălin Predoiu, chestiunea excepțiilor, referitor la discuția despre reducerea salariilor din sectorul public. Ieri, discuțiile au visat reducerea de 10% a cheltuielilor salariale peste tot, însă nu sunt de acord cu această abordare în cazul apărării”, a explicat Ionuț Moșteanu.
El a subliniat că bugetul pentru apărare trebuie majorat, fiind în prezent 2,3% din PIB, cu obiectivul de a ajunge la 5% în 2035.
„Este necesară o creștere treptată, având în vedere necesitatea de înzestrare a armatei, iar în prezent trebuie să investim mai mult în modernizare. Nu putem accepta reduceri la sectorul de apărare în condițiile actuale, când dronele survolează zone din apropierea Dobrogei și atunci când ne confruntăm cu multiple provocări. Optimizarea cheltuielilor este benefică, însă trebuie făcută cu precizie, nu cu tăieri radicale”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, în coaliție s-a discutat strict despre cheltuielile de personal, nu despre cele de investiții. Întrebat despre posibilitatea reducerii bugetului pentru personalul din armată, Moșteanu a răspuns: „Nu doresc să speculatez asupra unor scenarii ipotetice.”
„În ultimele luni am analizat diverse variante și am constatat că, în ciuda dificultăților, cu pași mici, mergem spre direcția corectă. Rămâne de văzut ce decizie va fi luată în continuare, însă am încredere că toți colegii de coaliție înțeleg realitățile și prioritățile țării noastre”, a adăugat el.
Posibila amânare a unor proiecte de investiții
Moșteanu a afirmat că în acest moment nu pot fi reduse cheltuielile de personal în armată, deoarece în tancul românesc este nevoie de suplimentarea efectivelor de militari.
„Reducerea cheltuielilor de personal, incluzând salariile și echipamentele, nu poate fi justificată acum, fiind necesar un număr mai mare de militari. Este nevoie de recrutare activă de soldați și gradați profesioniști. Datorită constrângerilor bugetare, procesul de selecție s-a întârziat, iar în această toamnă au început pregătirile. Pentru anul următor, intenționăm să angajăm alți 2.000 de soldați gradați, iar programele de armată voluntară continuă în Parlament”, a explicat ministrul.
De asemenea, el a menționat că cheltuielile pentru programele de înzestrare nu pot fi reduse, fiind necesare plăți pentru proiectele în derulare și inițiative noi, precum programul SAFE. El a subliniat importanța prioritizării investițiilor și optimizării, precum amânarea renovărilor de cazărmi pentru anii următori, pentru a asigura înzestrarea rapidă și calitativă a armatei și motivarea corectă a personalului.