România se află în fața unei schimbări economice majore, care cere o ajustare rapidă și durabilă. Conform guvernatorului BNR, în câteva luni, economia națională a trecut de la un exces de cerere la un deficit major de cerere, ceea ce poate duce la o recesiune în 2026 dacă nu sunt implementate măsuri compensatorii, în special investiții publice.
Vara trecută: o criză de capital de 10 miliarde de euro
În timpul verii anului trecut, România a înregistrat ieșiri de capital de aproximativ 10 miliarde de euro. Această perioadă a fost marcată de criza din mai, când demisia premierului a evidențiat fragilitatea țării în fața instabilității politice.
Guvernul a avut ca prioritate fie menținerea finanțării deficitului, fie păstrarea ratingului de țară și accesul la împrumuturi externe. În acest sens, un pachet fiscal discutat cu Comisia Europeană a fost considerat o măsură pentru consolidarea stabilității financiare.
Costurile ajustării fiscale și impactul asupra economiei
Ajustările fiscale au avut consecințe asupra creșterii economice, conform declarațiilor guvernatorului BNR. România a intrat într-o zonă secă, caracterizată printr-o frână bruscă a creșterii PIB-ului și o prăbușire a cererii agregate.
De la un excedent de cerere, economia a ajuns în câteva luni la un deficit major de cerere, tendință care se estimează să continue în perioada următoare.
Prognoze și realități: inflația și evoluțiile neașteptate
Isărescu a explicat criticilor diferența dintre prognoza de inflație pentru decembrie 2025, de 3,8%, și realitatea de aproape 10%. Guvernatorul a precizat că prognoza, formulată în februarie 2025, nu a avut în vedere măsurile fiscale ulterioare și liberalizarea prețurilor la energie, care au influențat semnificativ evoluția inflației.
El a justificat diferența spus că, odată cu adoptarea măsurilor și liberalizarea prețurilor, prognoza a fost revizuită, fiind aproape de realitate.
Impactul social: reducerea cheltuielilor și declinul comerțului
Guvernatorul a descris pentru public o economie aflată în ajustare socială și economică: numărul ieșirilor în oraș s-a redus, precum și achizițiile vestimentare, vacanțele și alte consumuri importante. Aceste schimbări indică o retragere a consumului în condițiile unei consolidări fiscale.
Declinul cifrei de afaceri din comerț ridică temeri privind o recesiune reală pentru anul 2024.
Investițiile publice: singura soluție pentru menținerea creșterii fără inflație
BNR susține că investițiile publice sunt un motor sigur pentru economie, capabile să susțină creșterea fără a genera inflație sau dezechilibre externe. Totuși, realitatea este că nivelul investițiilor publice rămâne de câteva ori mai scăzut față de consum.
Pentru a contracara scăderea consumului, ar fi necesară o creștere a investițiilor publice de două cifre, o țintă dificil de atins într-un mediu politic instabil.
Stabilitatea politică și socială, o condiție pentru evitarea recesiunii
Isărescu a subliniat că scăderea consumului nu are doar implicații economice, ci și sociale și politice. Întărirea stabilității politice este esențială pentru evitarea recesiunii în 2026 și pentru consolidarea încrederii investitorilor.
Rezolvarea actualei situații necesită măsuri ferme și planificate, axate pe creșterea investițiilor publice și pe menținerea unui climat economic și politic stabil.