Mona Lisa, Fotografie: Darius Strazdas | Dreamstime.com
Înainte de această dimineață, ultimul furt recenzat la Luvru a avut loc în 1998, când un tablou al artistului francez Camille Corot a fost sustras în timpul zilei, informează Le Parisien. De atunci, opera nu a mai fost recuperată. În 1911, Mona Lisa a fost furată de un tâmplar italian care dorea ca capodopera să fie restituită țării sale de origine. În 1995, muzeul a fost spart de trei ori în decurs de șapte luni, noteazăLe Figaro.
- Cele mai notorii delicte în domeniul artei, de la „Mona Lisa” furată de la Luvru la cele mai mari jafuri din România
Furturile din muzee sunt rare, datorită măsurilor stricte de securitate, însă au avut loc. Cel mai celebru caz a fost la Luvru în 1911, când a fost sustrasă piesa lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa.
Poetul Guillaume Apollinaire și pictorul Pablo Picasso au fost verificați de poliție în acea perioadă. Dar autorul infracțiunii s-a dovedit a fi un italian care, din mândrie națională, dorea ca lucrarea să fie adusă înapoi în Italia.
„Mona Lisa” de Leonardo da Vinci este cea mai renumită lucrare de artă din lume, iar furtul din 1911 a contribuit semnificativ la notorietatea sa. Până în acel moment, puțini erau interesați de pictură până când Vincenzo Peruggia, un meșter italian, împreună cu doi compatrioti, s-au ascuns peste noapte într-un dulap al Luvrului și apoi au fugit cu opera, călătorind cu trenul din Paris într-o zi de duminică dimineața.
Crima a devenit o problemă de interes internațional, iar ulterior a fost devinit prea dificil să fie vândută – nimeni nu ar fi cumpărat o operă atât de mediatizată. Peruggia a ascuns pictura sub podeaua apartamentului său din Paris, încercând mai târziu, după 28 de luni, să o valorifice, vânzând-o unui comerciant de artă din Florența.
Peruggia credea că ajută la restituirea culturală – considerând că Napoleon a jefuit o piesă valoroasă a patrimoniului italian și intenționa să o readucă acasă. Leonardo da Vinci a realizat această pictură în Franța, iar la moartea sa în 1519, regele Francisc I a cumpărat-o. Negustorul florentin a contactat apoi directorul Galeriilor Uffizi, Giovanni Poggi, care a luat opera, afirmând că o va păstra în siguranță, și a chemat poliția. Peruggia a petrecut doar șapte luni în închisoare.
Opera a fost descoperită trei ani mai târziu în Florența și returnată la Paris. La acea vreme, pictura nu era la fel de cunoscută ca în prezent.
Repetate jafuri în 1995
În 1995, în mai puțin de șapte luni, Luvru a fost ținta a trei furturi. Pe 18 ianuarie, o halebardă de 17 kg a fost sustrasă din monumentul sculptat de Martin Desjardins (1637-1694), expus în Cour Puget.
Cu o săptămână înainte, un vizitator a tăiat cu un cutter o pictură de Lancelot Théodore Turpin de Crissé (1782-1859), expusă în sălile Napoleon III din aripa Richelieu.
Pe 10 iulie, un pastel de Robert de Nanteuil (1623-1678) a disparut.
Cel mai recent jaf a avut loc în 1998, când o pictură a artistului Camille Corot din secolul al XIX-lea a fost furată. „Le Chemin de Sevres” (Drumul spre Sevres) a fost pur și simplu îndepărtată de pe perete fără ca cineva să observe. Furtul a determinat o reevaluare majoră a sistemului de securitate. Pictura nu a fost recuperată până în prezent.
În luna ianuarie, după furtul pieselor dacice din tezaurul României, în timp ce erau expuse la Muzeul Drentse din Olanda, HotNews.ro a publicat un articol despre cele mai spectaculoase lovituri din istoria artei. Articolul poate fi citit integral mai jos: