Durata medie de viață în România a atins 77,08 ani, conform celor mai recente date statistice, însă există diferențe semnificative între regiuni. În timp ce anumite zone ale țării se apropie de standardele din statele vest-europene, altele rămân în urmă cu aproape un deceniu. Analiza relevă un contrast accentuat între nord-vest și centru, pe de o parte, și sudul țării, pe de altă parte.
Județul cu cea mai lungă speranță de viață în România
Cea mai mare speranță de viață din România se înregistrează în județul Vâlcea, unde atinge valoarea impresionantă de 83,01 ani. Acest rezultat depășește considerabil media națională și plasează județul pe primul loc în clasament. Urmează Bucureștiul, cu o speranță de viață de 79,19 ani, și apoi Sibiu (78,81), Brașov (78,49), Cluj (78,43) și Timiș (78,39). Specialiștii asociază această longevitate crescută cu factori precum venituri mai ridicate, un acces optimizat la servicii medicale și infrastructură sanitară performantă.
În schimb, județele cu cea mai scurtă durată de viață se află în zonele sudice și estice ale țării. Călărași, cu o speranță de viață de 74,45 ani, se află pe ultimul loc. Urmează Giurgiu (74,68), Tulcea (74,89), Ialomița (74,96) și Satu Mare (75,48). Diferența dintre județul cu cea mai lungă și cel cu cea mai scurtă durată de viață depășește 8 ani, o diferență comparabilă cu cea dintre țările aflate la niveluri economice diferite, conform Hotnews.ro.
Diferențe de longevitate între sexe
Discrepanțele nu sunt doar teritoriale, ci și între sexe. La nivel național, speranța de viață pentru bărbați este de 73,48 ani, în timp ce pentru femei atinge 80,7 ani, ființând o diferență de peste 7 ani. Acest fenomen este prezent în toate județele, însă amploarea variațiilor diferă.
În București, bărbații ating în medie 75,99 ani, iar femeile 81,95 ani. În județul Vâlcea, cel mai longeviv, bărbații trăiesc în medie 80,5 ani, în timp ce femeile ajung la 85,77 ani. Această diferență este explicată prin stilul de viață, comportamente preventive, accesul la servicii medicale și factori sociali și culturali.
Datele indică clar o evoluție a României către creșterea speranței de viață, însă disparitățile regionale continuă să fie semnificative. Investițiile în domeniile sănătății, educației și infrastructurii, precum și reducerea sărăciei, pot contribui la diminuarea acestor diferențe și la creșterea duratei medii de viață la nivel național.