Mihail Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, face declarații directe privind aspecte actuale, relațiile cu SUA, Ungaria și România, precum și despre evoluția situației pe front, într-un interviu realizat de Oxana Bodnar, corespondentă HotNews în Republica Moldova.
- „Nu dorim să trăim într-o „verticală a puterii” denumită lagăr, așa cum este configurată Federația Rusă”
- Prima parte a interviului o puteți citi aici. În secțiunea de astăzi, Podoliak face pentru prima dată declarații despre relațiile cu România, starea prezentă a conflictului și posibile evoluții viitoare.
-Domnule Podoliak, există opinia că, dacă președintele Ucrainei ar fi fost altcineva decât Zelenski, războiul nu s-ar fi extins atât de mult. Cum comentați?
-Din păcate, în Republica Moldova, în România și uneori și în Ucraina, există acei „subiecți pro-ruși”, pentru a folosi un termen rafinat, care convinși fiind, afirmă că dacă Ucraina s-ar fi predat în primele zile, conflictul s-ar fi încheiat rapid.
Podoliak: Războiul nu se prelungește doar dacă te predai
Sigur, dacă te confrunți cu infrangere sau capitulezi, conflictul se încheie rapid. Însă atunci când îți aperi integritatea și suveranitatea, războiul va dura atâtea zile cât este necesar, deoarece Rusia, subliniez încă o dată, vând războiul ca parte integrantă a identității sale. Din acest motiv, nu poate ieși din conflict prea ușor.
Revenim la elementul fundamental: Federația Rusă a declanșat agresiunea împotriva Ucrainei în 2014, ocupând poziții strategice. Rusia nu a atacat doar Ucraina în spațiul post-sovietic: a intervenit militar în Georgia și a avut implicări indirecte în numeroase campanii electorale, inclusiv în Republica Moldova, de mai multe ori.
Pentru Rusia, controlul asupra teritoriului fostei Uniuni Sovietice și asupra mai multor țări din Europa de Est a fost prioritar, începând cu 2008, când Putin a afirmat intenția de a restabili zonele și regiunile de influență din perioada Războiului Rece, într-o structură bipolară sau multipolară.
„Nicio țară europeană nu a alocat atât de multe resurse pentru militarizare precum Rusia”
Rusia a manifestat agresiune continuă față de toate statele fostei Uniuni Sovietice, considerându-le inferioare și lipsite de suveranitate, considerând că are dreptul de a impune politica internă și externă.
Acest aspect se aplică și Republicii Moldova, unde narațiunile rusești au influențat alegerile de mai multe ori, creând probleme pentru viitorul țării. Este remarcabil că recent aceste alegeri s-au încheiat cu un rezultat favorabil.
Astfel, niciun președinte pro-ucrainean nu ar fi putut încheia rapid conflictul fără a consemna înfrângerea Ucrainei. Orice lider pro-ucrainean și-ar fi apărat țara cu fermitate, exact așa cum face Zelenski, atât timp cât este necesar. În opinia mea, determinarea și hotărârea lui Zelenski în primele zile ale războiului au facilitat mobilizarea rapidă a unei coaliții internaționale de susținere, fiindcă Rusia, un adversar militar puternic, are resurse vaste și a pregătit războiul din timp.
Nici o țară europeană nu a investit atât de mult în echipamente militare precum Rusia. Dacă nu ar fi fost Zelenski în primele momente, eforturile de mobilizare a sprijinului internațional nu ar fi fost atât de eficiente, fapt ce a permis menținerea unui război de patru ani.
„Fără apărare, am fi fost un stat marionetă, ca Belarus”
Da, este o tragedie pentru noi, dar conflictul reprezintă un război pentru libertate, iar această libertate este apărată cu eficiență în Ucraina.
Altfel spus, poveștile despre cum ar fi fost dacă un alt președinte ar fi condus țara, sunt inutile dacă acesta ar fi fost pro-rus. În acea situație, Ucraina ar fi devenit o republică obedientă, fără identitate clară și suveranitate, asemenea Belarusului.
Nici măcar nu ne asemănăm, având sisteme statale diferite. Noi nu aspirăm să trăim într-o „verticală a puterii” numită lagăr, precum în Federația Rusă.
A existat o întâlnire planificată între Zelenski și Putin?
-Vreau să discutăm despre declarațiile recente ale domnului Oleskii Arestovici, fost consilier al președintelui Ucrainei, care într-un interviu menționa posibilitatea unei întâlniri în aprilie 2022 între Putin și Zelenski. A fost pregătită o astfel de întâlnire? Și, în general, a existat vreo posibilitate de dialog în acești aproape patru ani de război?
-Să clarificăm: domnul Arestovici nu avea legătură cu organizarea unei astfel de întâlniri, și nu avea acces la informațiile despre aceasta. Nu putem confirma existența unei astfel de pregătiri. În acel moment, Rusia considera că are resurse suficiente pentru a extinde conflictul și nu realiza încă că acesta va dura mult și va fi egal în desfășurare.
„Rusia credea în atacul fulger”
La început, Rusia spera să cucerească rapid o mare parte a Ucrainei și să stabilească un guvern favorabil. Însă, timpul a demonstrat că aceste planuri nu corespund realității. În aprilie 2022, Rusia credea în victorie rapidă, de tip blitzkrieg.
De asemenea, domnul Arestovici, în prezent, nu are influență asupra deciziilor politice din Ucraina sau în plan internațional. Opiniile sale sunt, în mare măsură, lipsite de fundament în realitate. De aceea, nu recomand utilizarea declarațiilor sale ca bază pentru analize strategice sau prognoze despre război.
Contractul privind resursele minerale cu SUA
-În legătură cu implementarea acordului dintre SUA și Ucraina pentru resursele minerale, intrat în vigoare pe 8 mai 2025, ce evoluții sunt observabile la această dată?
-Se efectuează procese de ajustare și elaborare a unui mecanism clar, care trebuie să reflecte interesele Ucrainei, ale SUA și ale companiilor implicate. În acest sens, se pregătesc regulamentele pentru licențe, opțiuni juridice și proceduri administrative.
Este în desfășurare o activitate complexă de organizare a infrastructurii administrative și logistice, coordonată de către Guvern și ministerele de specialitate, pentru a asigura un cadru legal și operațional eficient. Totul este în stadiul de avansare și planificat pentru implementare finală pe viitorul apropiat.
„Rusia țintește deliberate infrastructura critică”
-Cum se pregătește Ucraina pentru întâmpinarea atacurilor asupra infrastructurii energetice? Există prognoze privind intensificarea acestor acțiuni?
-Nu este vorba despre prognoze, ci despre realități. Rusia intensifică atacurile din ultimele săptămâni, distrugând în special infrastructura energetică și civila. Aceste atacuri vizează centrale electrice, școli, maternități, inclusiv în orașe precum Sumî, și rețelele de distribuție a resurselor.
Rusia acționează intenționat pentru a destrama infrastructura, având ca scop principal să lase Ucraina fără energie și gaze, provocând suferință populației. Numărul dronelor și rachetelor folosite crește, atacurile fiind coordonate pentru a destabiliza viața civilă.
Este o crimă de război, iar astfel de acțiuni nu vor înceta. Ucraina pregătește măsuri de protecție pasivă și activă pentru a contracara aceste atacuri, inclusiv redistribuirea resurselor și consolidarea infrastructurii.
Se anticipează continuarea atacurilor asupra Rusiei din partea Ucrainei
Deoarece Rusia nu are succes pe frontul militar, principalele sale metode devin presiunea psihologică și distrugerea infrastructurii energetice. Ucraina este pregătită să răspundă și la aceste provocări, adoptând măsuri defensive și eficiente pentru a contracara agresiunea rusă.
Se analizează posibilitatea de a efectua lovituri reciproce asupra infrastructurii energetice a Rusiei, inclusiv în zone mai adânci, precum Moscova, pentru a exercita presiune și a obține rezultate în procesul de negociere.
Adhărerea Ucrainei la UE: tratată împreună cu Moldova sau individual?
-Se discută despre dacă negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina vor fi realizate separat sau în comun cu Moldova. Care este perspectiva oficială?
-Președintele Zelenski afirmă că toate condițiile tehnice pentru deschiderea negocierilor au fost îndeplinite și suntem pregătiți să începem discuțiile oricând. Este dorința noastră ca aceste negocieri să fie realizate sincron, păstrând colaborarea cu Moldova.
De asemenea, procesul de aderare este complicat de regula unanimității în Consiliul UE, unde Ungaria, cu anumite interese, pune obstacole, considerând că Ucraina trebuie să fie exclusă din drepturile de membru. Această poziție frânează procesul, dar se caută soluții.
„Orbán urmărește beneficii oscilând între UE și Rusia”
Secretația și ambivalența politicii ungare sunt evidente. Se crede că, în viitor, în cazul în care această strategie va continua, va fi dificil să se avanseze cu aderarea. În privința legislației minorităților, Ucraina respectă standardele europene, iar dialogul cu Ungaria continuă. Cu toate acestea, se suspectează că, din motive geopolitice, unii lideri urmăresc beneficii personale și balanțe între influența UE și relația cu Rusia.
Reacțiile și controversele legate de legile anticorupție promovate de Zelenski
-Ce se întâmplă cu legea referitoare la Agenția Națională Anticorupție (NABU)? S-au manifestat proteste privind autonomia acesteia și reducerea influenței rusești?
-În Ucraina, în timpul conflictului, au fost identificate cazuri în care anumite persoane lucrau pentru interese inamice, inclusiv colaborând cu Rusia. S-a încercat ajustarea cadrului legal pentru a consolida independența instituțiilor anticorupție și pentru a proteja integritatea acestora. La moment, legea a fost modificată în concordanță cu reacțiile și a revenirii la normele anterioare, menținând autonomia instituțiilor. Posibilitatea de identificare și investigare a persoanelor active în interese contrar tratatelor internaționale a fost întărită, iar dovezile existente confirmă buna funcționare a mecanismelor anticorupție.
Podoliak: „Este, în mod evident, victoria doamnei Maia Sandu”
-Ce părere aveți despre alegerile din Moldova? Partidul PAS are majoritatea în Parlament, dar au existat și proteste ale opoziției, cum ar fi de la gruparea Șor. Cum apreciați evoluția politică a Moldovei la Kiev?
-Maia Sandu a obținut o platformă solidă în Parlament, reprezentând o victorie a voastră. Deși Federația Rusă a investit resurse importante pentru influența în alegeri și în menținerea tendinței pro-europene, rezultatele indică o transformare favorabilă situației. Este important să menționăm că Rusia încearcă să destabilizeze, dar alegerile au fost corecte și rezultatul, o majoritate clară pentru partidul PAS, asigură stabilitate și sprijin pentru președintă, contribuind la siguranța regională, inclusiv pentru Ucraina.
Scopul Rusiei este dezechilibrul în Moldova prin destabilizare și blocarea reformelor. În ciuda provocărilor, Moldova și-a consolidat democrația și stabilitatea politică, ceea ce este benefic și pentru Ucraina. Majoritatea parlamentară asigură continuitate și stabilitate în regiune.
Ajutorul României pentru Ucraina încă din prima zi: înțelepciune și clarviziune
-Riscul ca Moldova să-și piardă interesul față de sprijinul pentru Ucraina după un insucces este sporit? Cum vedeți această situație la Kiev?
-Nu, această idee este o iluzie periculoasă. Rusia va continua să-și urmărească interesele și să activeze rețele de destabilizare, indiferent de rezultatele alegerilor. Moldova trebuie să fie mereu vigilentă, deoarece Kremlinul nu va renunța la metodele sale în încercarea de a crea haos și instabilitate. România a demonstrat, încă de la început, sustinere fermă pentru Ucraina și o înțelepciune strategică în ajutor, ceea ce reprezintă un exemplu pentru întreaga regiune.
Pierderile economice ale Ucrainei de după invazia rusă
-Se estimează suma de 589 de miliarde de dolari ca pierdere economică? Este realistă această cifră?
-Estimările diferă. Banca Mondială indică aproximativ 600 de miliarde, iar Banca Națională a Ucrainei între 560 de miliarde și 1 trilion USD, în funcție de metodologie. Este vorba despre pierderi din infrastructură, piețe de desfacere, logistică și alte domenii. În final, impactul va fi și mai amplu, dar cifrele exacte vor fi clare după terminarea conflictului.
Rusia nu sperie, ci atacă în mod intenționat
-Care va fi momentul de cotitură în acest conflict?
-Este clar că Rusia nu se va opri cât timp nu vor fi atinse interesele sale strategice. Laos, conflicte prelungite și atacuri asupra infrastructurii energetice din Europa indică dorința Rusiei de a menține presiunea și de a continua războiul, chiar și după ocupația mai multor teritorii. Se observe o creștere a atacurilor simulate, a atacurilor cibernetice și a acțiunilor de destabilizare. Singura soluție eficientă este blocarea totală a relației cu Rusia, inclusiv prin sancțiuni de durată, și acțiuni militare de contraatac, pentru a opri această agresiune.