BCE a abordat în discursul său de la Conferința de Securitate de la München importanța lanțurilor de aprovizionare și a dependenței economice, subliniind necesitatea unei strategii de autonomie strategică pentru Europa. Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a evidențiat schimbarea fundamentală a percepției asupra comerțului, trecând de la o simplă chestiune economică la una de securitate națională și structurală.
Dependentele economice și vulnerabilități
Lagarde a explicat că, în ultimele decenii, Europa a devenit extrem de conectată la celelalte economii, importând piese, energie, materii prime și produse finite, ceea ce a adus stabilitate și prosperitate. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a evidențiat riscurile acestei dependențe, arătând cât de ușor pot fi blocate livrările.
Potrivit acesteia, dacă aprovizionarea din țări „îndepărtate geopolitic” scade cu 50%, producția industrială europeană ar putea pierde între 2% și 3% din valoarea adăugată, impactând sectoare precum echipamente electrice, produse chimice și electronice.
Europa, cea mai deschisă economie și riscurile sale
Europa este una dintre cele mai conectate și dependente economii mondiale, a declarat Lagarde. Această deschidere a făcut ca sectorul industrial european să fie vulnerabil atât la perturbări în lanțurile de aprovizionare, cât și la acțiuni politice ale unor state care pot folosi dependențele economice ca arme.
Pentru a se proteja, Angela Merkel a menționat că Europa trebuie să mandească o tranziție către autonomiei strategice, pentru a nu fi paralizată de eventuale rupturi ale lanțurilor de aprovizionare.
Trei strategii pentru autonomie strategică
Lagarde a explicat că, în discursul despre autonomie, se disting trei direcții principale:
A) Producția în Europa a bunurilor critice, pentru reducerea dependenței externe.
B) Îmbunătățirea poziției în anumite sectoare-cheie, astfel încât Europa să fie un partener indispensabil.
C) Diversificarea surselor de aprovizionare pentru a evita dependența de un singur furnizor sau țară.
Ea a subliniat că aceste strategii pot intra în conflict dacă nu sunt clar definite, iar implementarea lor trebuie ajustată sector cu sector.
Costurile și riscurile independentei totale
Dificultatea de a deveni complet independentă în domenii tehnologice avansate, precum fabricarea de cipuri, poate duce la crearea unor companii fără repere tehnice solide, care funcționează doar pentru susținere politică, dar fără competitivitate globală.
Rezultatul acestor încercări ar putea fi o industrie europeană cu tehnologie mai scăzută și costuri mai mari, periclitate de costurile ridicate ale dezvoltării tehnologiei interne.
Reziliența în fața dependenței excesive
Pe de altă parte, a cumpăra totul de la parteneri de încredere nu garantează securitate totală. Partenerii pot schimba condițiile sau pot fi afectați de crize, iar Europa trebuie să-și construiască capacitate internă pentru domenii strategice, chiar dacă această abordare este mai costisitoare pe termen scurt.
Lagarde a ilustrat diferența de performanță între Europa și SUA, indicând că, în 2023, SUA au realizat 114 lansări orbitale, iar Europa doar 3, evidențiind diferența de capacitate în domeniul spațial.
Abordarea sector cu sector și strategii adaptate
Lagarde a subliniat că nu există o soluție universală pentru toate industriile și că strategiile trebuie adaptate fiecărui sector, pentru a evita costuri inutile sau riscuri masive în zonele critice.
Cererea pentru analize detaliate pe industrii și produse este esențială pentru a evalua când și unde să se investească în autonomie.
Impactul asupra politicii monetare și a stabilității
Pe plan financiar, Lagarde a avertizat asupra creșterii volatilitații mondiale, cauzată de politici industriale mai agresive, tensiuni geopolitice și riscuri de ruptură a lanțurilor de aprovizionare.
Un pericol major ar putea fi fuga investitorilor din euro în perioade de panică, ceea ce ar face mai dificil controlul politicii monetare. Pentru a preveni această situație, BCE a extins facilitatea de lichiditate în euro pentru bănci centrale din afara zonei euro.
Facilitatea de lichiditate și consolidarea rolului euro
Decizia recentă a BCE de a oferi altor bănci centrale posibilitatea de a accesa euro rapid, în condiții sigure, are ca scop întărirea poziției monedei europene ca fiind stabilă și de încredere în situații de criză.
Această facilitate are avantajul de a fi disponibilă continuu, globală și de a permite accesul rapid, dacă este necesar, în crize financiare.
Rezultatele așteptate și influența asupra pieței internaționale
O mai bună disponibilitate a euro în perioade de criză va spori încrederea în moneda europeană, vor crește investițiile în euro, iar comerțul internațional va putea folosi mai mult moneda europeană.
Lagarde a reafirmat că, în fața emergenței unor dependențe economice riscante, Europa trebuie să devină o sursă de stabilitate atât pentru propriile interese, cât și pentru partenării săi internaționali.
Ea a încheiat afirmând că această direcție reprezintă rolul fundamental al BCE.