Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2024 și profesor la Massachusetts Institute of Technology, a afirmat la evenimentul The Economist de la București că dezvoltarea tehnologiilor digitale a reprezentat momentul de turnură pentru criza democrației liberale. El susține că evoluțiile din domeniul tehnologic au rescris fundamentul acestei forme de guvernare.
Criza democrației liberale și impactul tehnologiilor digitale
Acemoglu consideră că principala problemă actuală a democrației liberale este legată de transformările provocate de tehnologia digitală. De la începutul utilizării calculatoarelor, începând cu anii ’80-’90, acestea au devenit un instrument pentru automatizare și înlocuirea muncii manuale cu algoritmi și roboți.
El afirmă că aceste schimbări au afectat legătura dintre creșterea economică și crearea de locuri de muncă și salarii. În contextul în care producția a fost automatizată, companiile au putut crește fără a mai angaja muncitori, în timp ce roboții înlocuiesc forța de muncă umană în domeniile manufacturierei.
Transformări sociale și politice din anii ’70
Acemoglu a remarcat și o schimbare majoră în democrațiile vestice din anii ’70. Partidele de centru și centru-dreapta s-au concentrat pe reprezentarea absolvenților universitari, în timp ce populația muncitoare a început să se simtă din ce în ce mai neglijată. Acest lucru a dus la marginalizarea vocilor lucrătorilor manuali.
El explică că această situație a generat un sentiment de lipsă de reprezentare, ceea ce a favorizat apariția partidelor populiste. Acestea încearcă să vorbească în numele celor excluși, oferind soluții care uneori nu sunt practici sau chiar amplifică nemulțumirile fără a combate cauzele reale.
Impresii și concluzii despre evoluție
Acemoglu consideră că această modularizare a societăților vestice și pierderea influenței muncitorilor manuali reprezintă una dintre cauzele fundamentale ale crizei democrației liberale. El subliniază că toate aceste schimbări au fost transmise la nivel global și continuă să influențeze forma de guvernare.
La conferința de la București, el a menționat că, deși provocările precum inteligența artificială, criza din Iran sau dificultățile economice sunt foarte serioase, acestea sunt secundare în comparație cu efectele pe termen lung ale evoluției tehnologice asupra structurilor democratice.