Lia Savonea, o figură influentă și controversată a sistemului judiciar din România, a fost aleasă în vara anului 2025 în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a fost luată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a aprobat numirea cu o majoritate clară, de 9 la 1. Savonea a fost singurul candidat înscris în competiție, iar procesul de selecție a fost organizat mai devreme decât de obicei — o alegere ce a generat dezbateri în rândul magistraților și al societății civile.
Lia Savonea, de la judecătorie la instanța supremă
Începându-și cariera în magistratură în 1999, Lia Savonea și-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6. A avansat constant, ocupând funcții la Tribunalul București și apoi la Curtea de Apel București, unde, din 2009, a deținut diverse mandate de președinte. De asemenea, a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii, conducând chiar această instituție, perioadă în timpul căreia a fost una dintre cele mai vocale susținătoare ale Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), structură extrem de contestată.
De-a lungul celor peste 21 de ani de activitate, Savonea a acumulat experiență în toate etapele sistemului judiciar, aspect evidențiat și în discursul său în fața Secției pentru judecători:
„Această candidatură nu reprezintă un pas în carieră, ci o asumare. Funcția de președinte nu este un titlu onorific, ci o responsabilitate majoră”, a declarat aceasta în iunie 2025. Tot atunci, Savonea a precizat că urmărește „o justiție mai eficientă pentru cetățeni” și o mai mare armonizare între punctele de vedere divergente din magistratură.
Decizii semnificative și controverse importante
Cariera profesională a Liei Savonea include atât hotărâri apreciate, cât și decizii generate de dezbateri acerbe. Printre cele mai relevante se numără:
- Dosarul Nădaș – restitutirea a 10.000 de hectare de teren retrocedate ilegal.
- Cazul Microsoft – achitarea lui Călin Popescu-Tăriceanu.
- Rechizitoriul „Revoluției” – declarat ca fiind neconform, decizie contestată public și politic.
- Cazul Mario Iorgulescu – rejudecarea sentinței în care acesta avea o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni pentru ucidere din culpă, decizie ce a generat noi controverse.
De asemenea, Savonea a intrat de-a lungul carierei în conflict cu mai mulți miniștri ai Justiției. Cea mai cunoscută dispută a fost cu Ana Birchall, conflict soluționat inclusiv de Curtea Constituțională.
Reacția Liei Savonea după documentarul Recorder „Justiție capturată”
Numirea Liei Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți a coincis cu intensificarea discuțiilor despre independența și vulnerabilitățile sistemului judiciar. Publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” a readus în atenție acuzații și mărturii anonime despre nereguli internaționale în justiție.
Savonea a reacționat, acuzând producția de „dezinformare” și de o campanie concertată de delegitimare:
„Este o campanie persistentă de delegitimare a liderilor sistemului judiciar, bazată pe declarații anonime și acuzații fără fapte verificate”, a declarat aceasta pentru HotNews.
Întrebată dacă ia în considerare demisia, președinta Înaltei Curți a respins această idee, menționând că analizează cu atenție situația pentru a decide „pasii necesari”:
„Având în vedere poziția pe care o ocup, nu pot face intervenții pripite. Situația este mai complexă decât pare la prima vedere.”
Savonea afirmă că acuzațiile trebuie clarificate și investigate:
„Această stare de fapt nu poate continua fără a clarifica toate imputările. Nu intenționez să valideze o situație caracterizată prin ambiguitate.”