Emmanuel Macron. FOTO: Jacovides Dominique-Pool / Abaca Press / Profimedia
În pragul unei posibile căderi a guvernului premierului francez Francois Bayrou, aproape două treimi dintre francezii intervievaţi într-un sondaj au exprimat dorinţa demisiei preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit unui comunicat AFP.
Conform unui studiu realizat de institutul Odoxa-Backbone pentru cotidianul conservator Le Figaro, 64% dintre respondenţi au declarat că preferă organizarea unor alegeri prezidenţiale anticipate, în locul numirii unui al cincilea prim-ministru în mai puţin de doi ani.
Totodată, 56% dintre participanţi solicită o nouă dizolvare a parlamentului şi alegeri legislative anticipate, pentru a depăşi criza politică, agravată de una economică, provocată de creşterea deficitului bugetar pe care guvernul francez se străduieşte să-l reducă printr-un plan impopular de austeritate.
Un alt sondaj, realizat de institutul Verian pentru Le Figaro, relevă că doar 15% dintre francezi mai au încredere în preşedintele Macron, care a găzduit joi la Paris o nouă reuniune a statelor care sprijină militar Ucraina.
Guvernul Bayrou, în faţa unui vot crucial
Premierul Francois Bayrou se va prezenta luni în faţa Adunării Naţionale pentru un vot de încredere în planul său de austeritate bugetară. Dacă acest vot nu va fi favorabil, scenariu probabil având în vedere lipsa unei majorităţi absolute, guvernul va fi nevoit să demisioneze după doar nouă luni de mandat.
În acest caz, preşedintele Macron ar putea numi un alt prim-ministru, care însă ar putea întâmpina dificultăţi la obţinerea votului de încredere, sau convoca alegeri legislative anticipate, aşa cum a făcut în iunie 2024, după rezultatele nefavorabile ale partidului său la alegerile europene.
O altă opţiune, susţinută de extrema dreaptă şi de opoziţia de stânga, este demisia preşedintelui Macron, care ar declanşa alegeri prezidenţiale anticipate cu doi ani înaintea termenului.
Cu un deficit bugetar prognozat la 5,4% din PIB, Franţa are nevoie de măsuri de austeritate. Guvernul estimează că planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro va reduce deficitul la 4,6% din PIB anul viitor, pe o traiectorie care va permite atingerea unui deficit de 2,8% din PIB în 2029, sub pragul de 3% impus de Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.