Despre Madagascar – o scurtă istorie
Cercetările arheologice sugerează că Madagascar a fost locuită de aproximativ 1.300 de ani. Se presupune că primii locuitori au venit din Indonezia. De-a lungul timpului, diverse regate mici au controlat diferite regiuni ale insulei.
Franța a invadat Madagascarul în 1883. După mai bine de un deceniu de rezistență din partea regatelor locale, în 1896, Franța a proclamat oficial insula o colonie și a desființat regatele existente.
După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1947, populația locală s-a revoltat împotriva dominației franceze, eveniment cunoscut sub numele de Revolta malgașă. În 1960, Madagascar a obținut independența, devenind o națiune suverană.
Între 1972 și 1975, Madagascarul a fost sub conducerea militară. În 1975, a avut loc o reorganizare politică și economică inspirată din socialism, iar mai târziu în acel an a fost adoptată o nouă constituție, prin care țara a fost redenumită Republica Democrată Madagascar.
Nemulțumirea față de condițiile politice și economice a crescut, iar la începutul anilor 1990, dorința de schimbări a condus la o trecere progresivă spre democrație și o economie de piață liberă. În 1992, Madagascar a adoptat o nouă constituție și și-a schimbat oficial numele în Republica Madagascar. Această constituție a fost ulterior modificată.
În 2009, după o perioadă de instabilitate politică, un guvern de tranziție a preluat conducerea. O nouă constituție a fost adoptată prin referendum în noiembrie 2010 și promulgată pe 11 decembrie 2010. Primul președinte ales democratic conform noii constituții a fost instalat în funcție în ianuarie 2014.
Actuala constituție stabilește un sistem republican unitar, cu președintele ca șef de stat și prim-ministrul conducând guvernul. Președintele este ales prin vot popular pentru cel mult două mandate de cinci ani. Acesta desemnează prim-ministrul, propus de majoritatea parlamentară.
Puterea legislativă este bicamerală, formată din Adunarea Națională și Senat. Deputații sunt aleși direct pentru un mandat de cinci ani. Senatul este format din membri numiți: o treime de către președinte și două treimi aleși indirect. Și senatorii au un mandat de cinci ani.
Madagascar – geografie și climat
Madagascar, a patra cea mai mare insulă și a doua cea mai mare țară insulară din lume, are un relief și un climat variate, influențate de poziția sa geografică în Oceanul Indian.
Situată în Oceanul Indian, la est de Mozambic, Madagascar are o suprafață de 587.040 de kilometri pătrați. Capitala sa este Antananarivo, situată în Highlands Central, în apropiere de centrul insulei.
Relieful este dominat de un platou central înalt, extins pe o mare parte din teritoriu, și este flancat de câmpii joase și zone de coastă. Platoul se înalță la peste 1.500 de metri în anumite zone, iar cel mai înalt vârf, Maromokotro, din masivul Tsaratanana, ajunge la 2.876 de metri. Coasta de est este marcată de păduri tropicale, în timp ce vestul și sudul prezintă un relief mai plan, cu savane și regiuni aride.
Clima variază de la tropicală la temperată, în funcție de altitudine și influențele musonice. Coasta de est primește precipitații abundente datorită vânturilor alizee, susținând pădurile tropicale. Platoul central are un climat mai moderat, cu veri calde și umede și ierni mai reci și uscate. Regiunile de vest și sud sunt mai aride, cu sezoane secetoase prelungite. Sezonul ploios, cuprins între noiembrie și aprilie, este caracterizat de temperaturi ridicate și umiditate, în timp ce sezonul uscat, între mai și octombrie, aduce temperaturi mai moderate și precipitații mai reduse. Cicloanele tropicale sunt frecvente în sezonul ploios, în special pe coasta de est, provocând inundații și avarii.
Diversitatea climatică și geografică contribuie la ecosistemele unice ale insulei.
Madagascar – flora și fauna
Madagascar este renumită pentru biodiversitatea sa unică, un ecosistem care adăpostește o varietate largă de specii, multe dintre ele fiind endemice, adică neîntâlnite nicăieri altundeva pe planetă.
Flora este diversificată, de la pădurile tropicale din est la zone aride și semiaride din sud și vest. Baobabii, endemici, sunt o caracteristică a regiunilor uscate, alături de un număr mare de orhidee din pădurile tropicale.
În ceea ce privește fauna, Madagascarul este un loc excepțional, cu numeroase specii de animale unice. Lemurii, o importantă familie de primate, sunt un simbol al insulei, dar sunt amenințați de pierderea habitatului și vânătoare ilegală.
În afară de lemuri, Madagascarul are o bogată varietate de reptile, adaptate diversității mediului.
Lucruri interesante despre Madagascar
Madagascar – cel mai mare producător de vanilie din lume
Agricultura joacă un rol important în economia Madagascarului. Este o sursă principală de venituri din exporturi. Orezul este o cultură alimentară de bază. Cafeaua și vanilia sunt principalele culturi de export, alături de cuișoare, arahide, banane, manioc, trestie de zahăr, tutun și ananas.
Păduri defrișate, animale pe cale de dispariție
Defrișările și braconajul amenință biodiversitatea din Madagascar. Recoltarea lemnului pentru combustibil și dispariția pădurilor pun animalele în dificultate.
Îmbrăcămintea tradițională
Lamba este o piesă tradițională de îmbrăcăminte folosită atât de bărbați, cât și de femei. Este o țesătură rectangulară sau pătrată, din bumbac sau materiale ușoare, purtată în diverse moduri în contextul cotidian sau ceremonial.
Diversitatea cameroanelor
Madagascar găzduiește aproape jumătate din speciile de camleoni de pe glob, inclusiv cele mai mari și cele mai mici exemplare. Cameleonul Parson este unul dintre cei mai mari, iar Brookesia nana, descoperit recent, este unul dintre cei mai mici.
Fosa – cel mai mare carnivor
Fosa, cel mai mare mamifer carnivor de pe insulă, este o creatură fascinantă, cu caracteristici similare unui felină. Hrana sa principală este reprezentată de lemuri.
Ritualul Famadihana
Famadihana, ritualul „întorsului oaselor”, este o tradiție culturală importantă, concentrată în special în sudul și centrul insulei. Este legată de tradiția strămoșilor și a respectului pentru cei decedați.
Ritualul implică exhumarea rămășițelor, o ceremonie artistică în jurul oaselor înfășurate în lamba, şi repunerea lor în interiorul familiilor.