Declarația a fost făcută în cadrul podcastului The Rest Is Politics, realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart.
În podcast, Maia Sandu a discutat despre mișcarea națională din ultimii ani ai regimului comunist, care a condus la obținerea independenței Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică, precum și despre discuțiile din acea perioadă legate de unirea cu România.
„La finalul anilor ’80, când regimul nu mai avea aceeași autoritate, am fost martorii unei mișcări naționale ce a culminat cu proclamarea independenței. De asemenea, au existat discuții privind reunificarea cu România, întrucât Moldova a fost parte a României anterior”, a menționat Maia Sandu.
Ea a adăugat că nu a avut loc un referendum clar pentru a stabili opinia cetățenilor referitor la unirea cu România.
„Nu putem preciza cifra exactă a susținătorilor unificării, deoarece nu am organizat un astfel de scrutin. Totuși, participarea la proteste a fost semnificativă, cu sute de mii de participanți în Piața Marii Adunări Naționale”, a declarat Maia Sandu.
Maia Sandu afirmă că ar vota pentru unirea cu România
Întrebată dacă susține reunificarea cu România, Maia Sandu a răspuns că ar vota favorabil în cadrul unui referendum dacă ar avea loc.
„Dacă am fi organizat un referendum, aș fi exprimat susținerea pentru reunificare cu România. Privind situația actuală din apropierea Moldovei și evoluțiile mondiale, devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să se mențină ca democrație și stat suveran, precum și să reziste influenței Rusiei”, a declarat Maia Sandu.
Ea a subliniat că, în prezent, majoritatea populației din Moldova nu susține unirea, prioritizând procesul de integrare europeană.
„Ca președinte, în baza sondajelor, recunosc că nu există o majoritate pentru unirea cu România. Totuși, majoritatea sprijină aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un obiectiv mai realist și esențial pentru consolidarea democrației”, a explicat ea.
De asemenea, Maia Sandu a abordat și perioada sovietică, evidențiind modul în care propaganda comunistă a afectat identitatea națională.
„Chiar și limba noastră era denumită moldovenească, nu română, deși este identică cu limba română. Nu există diferențe semnificative între limbajul folosit la București și cel din Republica Moldova”, a afirmat Maia Sandu.
Interviul a fost realizat la Chișinău, în sediul Președinției Moldovei.