Patriarhul Daniel a proclamat pe 6 februarie 2023, în cadrul unei slujbe la Catedrala Patriarhală din București, 16 femei ca sfinte ale Bisericii Ortodoxe Române. Lista include figuri din diverse epoci, provenind din medii sociale diferite și acoperind o perioadă de aproximativ 500 de ani de istorie religioasă.
Sfintele proclamate: o mostra a istoriei și credinței românești
Fiecare dintre cele 16 femei este considerată o model duhovnicesc, reprezentând valori precum smerenia, credința, curajul și răbdarea. Patriarhul Daniel a subliniat importanța acestor modele pentru credincioși, evidențiind contribuția lor la identitatea spirituală a poporului român. Cele proclamate sunt considerate “mame spirituale” care “ne arată calea către Hristos”.
Detalii despre unele dintre sfintele proclamate
Lista include figuri din perioade și medii sociale diferite. Dintre cele mai recente, cea mai tânără este Sfânta Elisabeta de la Pasărea, născută în 1970 cu numele Rodica Lazăr. A fost caustă de la vârsta de 15 ani la Mănăstirea Pasărea și a trăit ca pustnică în Bucovina, pe muntele Giumalău, din 2003 până în 2014. A primit titlul de sfântă în 2025.
Alte sfinte provin din familii de nobilime. Despina Milița, soția voievodului Neagoe Basarab, devenită sfântă cu numele Platonida de la Argeș, a fost soție de conducător și ctitorie. Maria Brâncoveanu, soția domnitorului Constantin Brâncoveanu, a fost în exil după execuția soțului în 1714, apoi s-a întors în țară și a depus eforturi pentru a aduce acasă rămășițele soțului.
Sfinte odinioară și în timpurile recente
Patriarhia a canonizat și alte 12 femei, unele dintre ele mănăstirete, iar altele civile sau din familie. Printre acestea se numără monahii și maici precum Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (sec. al XVIII-lea), monahia Evloghia Țârlea (1908-1949) sau Măndălina Cătălinici (1895-1962).
De asemenea, în listă figurează și femei din mediul rural și din situații dificile, precum monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), sau învățătoarea Blandina Gobjila (1906-1971), deportată în Siberia pentru 15 ani.
Sănătatea istoriei și proveniența socială a sfinților
Patriarhia a inclus în lista sfinților două femei din familie de aristocrație: Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, fiică de despot sârb, și Maria Brâncoveanu, soția domnitorului Constantin Brâncoveanu. Celelalte sfinte provin din medii comune sau din familie de agricultori, reflectând diversitatea backgroundsului social al celor canonizate.
Data și contextul proclamării
Ceremonia de proclamare a avut loc la 6 februarie în cadrul unei slujbe speciale, fiind considerată un eveniment important pentru biserica națională și credincioși. Data specifică pentru fiecare sfântă variază și include sărbători precum 12 aprilie, 19 decembrie, 16 august sau 5 iunie, conform calendarului ortodox.
Proclamarea sfinților a culminat cu o listă extinsă, incluzând în total 28 de femei, fiecare cu contribuții și povești distincte, dar unite în spiritul de mărturisire și credință al Bisericii Ortodoxe Române.